Diagnosticul de fibrom uterin nu înseamnă automat că uterul trebuie îndepărtat. Unele fibroame nu necesită niciun tratament și pot fi doar monitorizate. Altele provoacă menstruații abundente, anemie, durere, presiune pelvină sau pot influența fertilitatea. Atunci când este necesară intervenția chirurgicală, una dintre opțiuni este miomectomia, operația prin care sunt îndepărtate fibroamele, iar uterul este păstrat.
Miomectomia poate fi realizată prin mai multe tehnici. În funcție de numărul, dimensiunea și mai ales localizarea fibroamelor, poate fi indicată o intervenție histeroscopică, laparoscopică, asistată robotic sau, în anumite situații, o operație deschisă.
Chirurgia robotică cu sistemul da Vinci Xi poate permite realizarea miomectomiei prin incizii abdominale mici, chirurgul având la dispoziție instrumente articulate și imagine tridimensională mărită a anatomiei pelvine.
Indicația pentru miomectomie robotică nu se stabilește însă doar după dimensiunea unui fibrom exprimată în centimetri. Contează unde se află fibromul, câte formațiuni există, cât de profund pătrund în peretele uterin, dacă deformează cavitatea uterină, simptomele pacientei și dacă aceasta dorește păstrarea uterului sau o sarcină în viitor.
Ce este fibromul uterin?
Fibromul uterin, numit și leiomiom sau miom uterin, este o formațiune benignă care se dezvoltă din țesutul muscular al uterului.
Fibroamele pot fi foarte diferite de la o pacientă la alta. Poate exista:
- un singur fibrom;
- mai multe fibroame;
- formațiuni de câțiva milimetri;
- fibroame de dimensiuni mari;
- fibroame situate spre cavitatea uterină;
- fibroame dezvoltate în grosimea peretelui uterin;
- fibroame situate spre exteriorul uterului.
Unele paciente nu au niciun simptom și află despre existența fibromului în timpul unei ecografii efectuate din alt motiv. Altele pot prezenta simptome importante.
Ce simptome poate provoca un fibrom uterin?
Manifestările depind în mare măsură de dimensiunea, numărul și localizarea fibroamelor. Pot apărea:
- menstruații abundente;
- menstruații prelungite;
- anemie prin pierderi repetate de sânge;
- durere sau presiune pelvină;
- senzație de abdomen mărit;
- urinări frecvente;
- senzația că vezica nu se golește complet;
- constipație;
- durere lombară;
- durere în timpul contactului sexual;
- dificultăți de obținere a unei sarcini în anumite situații;
- pierderi de sarcină în anumite cazuri.
Prezența unui fibrom nu înseamnă însă că acesta este automat cauza tuturor simptomelor ginecologice ale pacientei. Evaluarea ginecologică trebuie să stabilească dacă manifestările sunt explicate într-adevăr de fibroame sau dacă există și o altă afecțiune.
Toate fibroamele trebuie tratate?
Nu. Un fibrom mic, fără simptome și fără impact asupra organelor învecinate sau asupra planurilor reproductive poate fi doar monitorizat. Necesitatea tratamentului este evaluată mai ales atunci când fibromul produce:
- sângerări menstruale importante;
- anemie;
- durere;
- simptome de compresie;
- creșterea importantă a volumului uterului;
- probleme reproductive în situațiile în care fibromul este considerat relevant;
- alte manifestări care afectează semnificativ viața pacientei.
Alegerea tratamentului depinde și de vârsta pacientei, apropierea de menopauză, dorința de sarcină și preferința privind păstrarea uterului.
Citește și: Fibromul uterin: când trebuie operat și când poate fi doar monitorizat?
Există o dimensiune de la care fibromul trebuie obligatoriu operat?
Dimensiunea fibromului este importantă, dar nu poate fi interpretată separat de localizare și simptome. De exemplu, un fibrom relativ mic care protruzionează în cavitatea uterină poate provoca sângerări importante sau poate avea impact asupra fertilității. În schimb, un fibrom mai mare situat spre exteriorul uterului poate produce puține simptome la o anumită pacientă.
În decizia terapeutică sunt analizate împreună:
- dimensiunea;
- localizarea;
- numărul fibroamelor;
- ritmul de modificare;
- simptomele;
- deformarea cavității uterine;
- raporturile cu celelalte structuri pelvine;
- planurile reproductive.
De ce e atât de importantă poziția fibromului?
Pentru că termenul „fibrom uterin” descrie formațiuni care se pot dezvolta în zone foarte diferite ale uterului. În funcție de localizare, fibroamele pot fi descrise:
Fibroame submucoase
Se dezvoltă spre cavitatea uterină și o pot deforma. Chiar și atunci când nu sunt foarte mari, pot provoca menstruații abundente și pot avea relevanță pentru fertilitate.
Unele dintre ele pot fi îndepărtate histeroscopic, printr-o procedură realizată prin vagin și colul uterin, fără incizii abdominale.
Fibroame intramurale
Se dezvoltă în grosimea peretelui muscular al uterului.
În funcție de dimensiune și poziție, pot modifica forma uterului, pot provoca sângerări și durere și pot necesita reconstrucția atentă a peretelui uterin după îndepărtare.
Fibroame subseroase
Se dezvoltă către exteriorul uterului.
Pot determina mai ales simptome prin compresia organelor învecinate atunci când ajung la dimensiuni importante.
Această clasificare explică de ce două fibroame cu aceeași dimensiune pot necesita strategii terapeutice complet diferite.
Citește și: Fibrom intramural, subseros sau submucos: cum influențează localizarea alegerea operației?
Ce este miomectomia?
Miomectomia este intervenția chirurgicală prin care sunt îndepărtate unul sau mai multe fibroame, păstrând uterul. Chirurgul identifică fibromul, îl separă de țesutul uterin, îl îndepărtează și reconstruiește peretele uterului atunci când intervenția implică miometrul.
Miomectomia este diferită fundamental de histerectomie.
- În miomectomie, uterul rămâne.
- În histerectomie, uterul este îndepărtat.
Această diferență este deosebit de importantă pentru femeile care își doresc o sarcină, dar păstrarea uterului poate fi importantă și pentru paciente care nu mai doresc copii.
Miomectomia este indicată numai femeilor care mai vor copii?
Nu. Dorința de a obține o sarcină este unul dintre motivele importante pentru alegerea miomectomiei, dar nu este singurul. Unele paciente își doresc păstrarea uterului chiar dacă nu mai planifică o sarcină.
Atunci când acest lucru este sigur și fezabil, opțiunile terapeutice pot fi discutate ținând cont și de această preferință. În același timp, păstrarea uterului nu trebuie urmărită cu orice preț dacă particularitățile bolii sau riscurile operatorii fac ca o altă soluție să fie mai potrivită.
Miomectomie sau histerectomie?
Nu există un răspuns identic pentru toate pacientele cu fibrom. Miomectomia poate fi luată în considerare atunci când se dorește păstrarea uterului și fibroamele pot fi îndepărtate în condiții chirurgicale adecvate. Histerectomia reprezintă tratamentul definitiv al fibromului uterin, deoarece după îndepărtarea uterului nu mai pot apărea alte fibroame uterine.
În alegerea dintre cele două pot conta:
- vârsta pacientei;
- dorința de sarcină;
- dorința de păstrare a uterului;
- numărul fibroamelor;
- localizarea lor;
- dimensiunea;
- simptomele;
- intervențiile uterine anterioare;
- alte patologii ginecologice;
- riscul operator.
Citește și: Miomectomie sau histerectomie pentru fibrom uterin: când poate fi păstrat uterul?
Ce este miomectomia robotică?
Miomectomia robotică este o intervenție de conservare a uterului realizată cu ajutorul unui sistem chirurgical robotic.
Prin câteva incizii abdominale sunt introduse instrumentele și camera sistemului. Chirurgul operează de la consola da Vinci și controlează permanent instrumentele.
Robotul nu realizează operația autonom. Sistemul traduce mișcările chirurgului către instrumentele aflate în interiorul pacientei.
Imaginea tridimensională mărită și mobilitatea instrumentelor pot fi utile în etape precum:
- identificarea planului dintre fibrom și miometru;
- disecția fibromului;
- controlul sângerării;
- reconstrucția peretelui uterin;
- realizarea suturilor în mai multe planuri atunci când este necesar.
De ce este importantă sutura uterului după miomectomie?
După îndepărtarea unui fibrom intramural, în peretele uterin rămâne un defect care trebuie reconstruit. Chirurgul trebuie să controleze sângerarea și să refacă anatomia peretelui uterin.
Această etapă este importantă pentru:
- vindecarea țesutului;
- reducerea sângerării;
- refacerea structurii uterine;
- reducerea spațiilor în care s-ar putea acumula sânge;
- rezistența cicatricei uterine.
În cazul unei paciente care își dorește o sarcină, reconstrucția uterului are o importanță suplimentară.
Mobilitatea instrumentelor robotice poate facilita sutura în spațiul pelvin, însă calitatea rezultatului depinde de experiența chirurgului și de particularitățile fiecărui caz.
Pentru ce fibroame poate fi luată în calcul miomectomia robotică?
Nu există o listă bazată exclusiv pe centimetri.
Miomectomia robotică poate fi luată în considerare pentru anumite fibroame intramurale, subseroase sau pentru combinații de fibroame, atunci când chirurgul consideră că acestea pot fi îndepărtate printr-un abord robotic în condiții adecvate.
Sunt analizate:
- numărul fibroamelor;
- dimensiunea celui mai mare fibrom;
- dimensiunea totală a uterului;
- profunzimea fibroamelor intramurale;
- apropierea de cavitatea uterină;
- raportul cu vasele uterine;
- localizarea anterioară, posterioară, fundică sau laterală;
- existența operațiilor anterioare;
- posibilitatea reconstrucției uterului;
- riscul de sângerare;
- experiența echipei chirurgicale.
În anumite cazuri foarte complexe, chirurgia deschisă poate rămâne varianta mai potrivită.
Fibroamele mari pot fi operate robotic?
Uneori, da. Dimensiunea mare nu exclude automat chirurgia robotică. În același timp, nu trebuie concluzionat că orice fibrom poate fi operat robotic indiferent de dimensiune. Un fibrom mare poate modifica anatomia pelvisului, poate crește dificultatea expunerii și poate necesita o incizie uterină și o reconstrucție mai extinse.
De asemenea, contează dacă există un singur fibrom mare sau numeroase fibroame distribuite în întregul uter. Prin urmare, evaluarea trebuie făcută individual, ideal după o examinare imagistică suficient de detaliată.
Dar dacă există mai multe fibroame?
Trei fibroame bine delimitate și accesibile pot constitui o situație chirurgicală diferită de numeroși noduli distribuiți difuz în aproape întregul miometru. Cu cât sunt necesare mai multe incizii și reconstrucții la nivelul uterului, cu atât operația poate deveni mai complexă.
Decizia privind miomectomia robotică trebuie să țină cont de ceea ce va rămâne după îndepărtarea fibroamelor și de posibilitatea reconstruirii corespunzătoare a uterului.
Miomectomia robotică este mai bună decât laparoscopia?
Nu pentru orice pacientă. Ambele sunt tehnici minim invazive și pot permite îndepărtarea fibroamelor cu păstrarea uterului. Studiile comparative recente arată rezultate apropiate pentru numeroase criterii între miomectomia robotică și cea laparoscopică.
Robotica poate oferi chirurgului avantaje tehnice prin:
- vizualizare tridimensională;
- instrumente articulate;
- ergonomie;
- facilitarea anumitor suturi complexe.
În unele studii, chirurgia robotică a fost asociată cu pierderi de sânge mai mici și rate mai reduse de conversie la operație deschisă. În schimb, timpul operator poate fi mai lung în anumite serii.
Citește și: Miomectomie robotică, laparoscopică sau operație deschisă: care sunt diferențele?
De ce nu se operează robotic fibroamele submucoase prinse în cavitatea uterină?
Pentru unele fibroame submucoase există o cale mai directă. Histeroscopia permite accesul în cavitatea uterină prin vagin și col, fără incizii abdominale. Dacă fibromul este predominant intracavitar și poate fi tratat histeroscopic, o intervenție robotică abdominală poate să nu fie necesară.
Acesta este un exemplu foarte bun pentru motivul în care cea mai nouă tehnologie nu este automat cea mai potrivită pentru fiecare pacientă. Alegerea procedurii trebuie să corespundă anatomiei fibromului.
Este necesar RMN înainte de miomectomie?
Nu pentru orice pacientă. Ecografia transvaginală reprezintă frecvent prima investigație utilizată pentru evaluarea fibroamelor. În cazuri selectate, RMN-ul poate oferi informații suplimentare despre:
- numărul fibroamelor;
- localizarea exactă;
- dimensiunea;
- raportul cu cavitatea uterină;
- raportul cu seroasa uterină;
- anatomia pelvisului;
- alte patologii asociate.
Pentru planificarea unei miomectomii complexe, această hartă anatomică poate fi utilă chirurgului. Necesitatea RMN-ului este stabilită individual.
Poate fibromul să fie confundat cu o tumoră malignă?
Majoritatea covârșitoare a fibroamelor sunt formațiuni benigne. Există însă tumori uterine maligne care se pot asemăna imagistic sau clinic cu un fibrom. Una dintre ele este leiomiosarcomul uterin.
Înaintea intervenției, medicul evaluează istoricul, simptomele, vârsta, aspectul imagistic și eventualele elemente care ridică suspiciuni. Nu există însă un test preoperator care să excludă cu certitudine absolută un leiomiosarcom în orice situație.
Această problemă este importantă și atunci când se planifică modul în care țesutul fibromatos va fi extras din abdomen după o intervenție minim invazivă.
Cum este scos fibromul prin incizii mici?
După separarea fibromului de uter, țesutul trebuie extras din cavitatea abdominală. Pentru fibroamele care sunt mai mari decât incizia prin care trebuie scoase poate fi necesară fragmentarea controlată a țesutului sau o altă tehnică de extracție.
Planificarea acestei etape trebuie să țină cont de siguranța pacientei și de riscul, chiar dacă redus, ca formațiunea presupus benignă să reprezinte o patologie malignă neașteptată.
Din acest motiv, tehnica de extracție este parte importantă a planului operator și trebuie discutată individual.
Miomectomia robotică poate îmbunătăți fertilitatea?
Răspunsul depinde de motivul pentru care fertilitatea este afectată. Contează în special localizarea și relația fibromului cu cavitatea uterină.
Atunci când un fibrom este considerat relevant pentru fertilitate, îndepărtarea lui poate face parte din planul terapeutic. Totuși, fertilitatea este influențată de numeroși alți factori:
- vârsta;
- rezerva ovariană;
- permeabilitatea trompelor;
- ovulația;
- endometrioza;
- factorul masculin;
- alte patologii reproductive.
Miomectomia nu poate garanta apariția unei sarcini.
Studiile comparative disponibile nu demonstrează că abordul robotic oferă, prin el însuși, rate de sarcină clar superioare laparoscopiei.
Citește și: Sarcina după miomectomie: când poate fi încercată și ce trebuie știut despre naștere?
Cât timp trebuie așteptat până la o sarcină după miomectomie?
Nu există un interval universal valabil pentru toate pacientele. Timpul recomandat depinde de:
- numărul și profunzimea inciziilor uterine;
- dimensiunea fibroamelor îndepărtate;
- modul în care a fost reconstruit peretele uterin;
- dacă a fost deschisă cavitatea uterină;
- evoluția postoperatorie.
Recomandarea trebuie făcută de chirurg pe baza detaliilor intervenției. O pacientă care își dorește o sarcină trebuie să discute această problemă încă înainte de miomectomie, nu doar după operație.
După miomectomie se poate naște natural?
Uneori, da. Pentru alte paciente poate fi recomandată nașterea prin cezariană. Decizia depinde de amploarea intervenției asupra peretelui uterin, localizarea inciziilor și modul în care acesta a fost reconstruit.
Nu orice miomectomie impune automat cezariană, dar istoricul operator trebuie cunoscut de obstetricianul care urmărește sarcina. Raportul operator trebuie păstrat și prezentat medicului în cazul unei sarcini ulterioare.
Fibroamele pot reapărea după miomectomie?
Fibroamele care au fost îndepărtate nu cresc din nou. Pot însă apărea fibroame noi în țesutul uterin rămas.
Riscul diferă în funcție de vârstă, numărul fibroamelor existente și predispoziția individuală. La o pacientă cu mai multe fibroame la o vârstă tânără există mai mult timp în care pot apărea noduli noi înainte de menopauză.
Din acest motiv, miomectomia nu trebuie prezentată drept o garanție că pacienta nu va mai avea niciodată fibroame.
Cum este recuperarea după miomectomia robotică?
Recuperarea este de regulă mai rapidă decât după o laparotomie, dar rămâne o recuperare după chirurgie uterină. Pacienta poate avea temporar:
- durere abdominală;
- balonare;
- oboseală;
- disconfort la nivelul inciziilor;
- modificări ale tranzitului intestinal;
- mici sângerări vaginale.
Mobilizarea este încurajată progresiv, iar revenirea la efort trebuie făcută conform recomandărilor chirurgului. Chiar dacă inciziile cutanate sunt mici, peretele uterin are nevoie de timp pentru vindecare.
Cum se stabilește dacă o pacientă este candidată pentru miomectomie robotică?
Evaluarea trebuie să răspundă la mai multe întrebări.
Fibromul provoacă simptome care justifică intervenția?
Simpla existență a unui fibrom nu reprezintă automat o indicație chirurgicală.
Pacienta dorește păstrarea uterului?
Această informație este esențială pentru alegerea strategiei.
Unde sunt localizate fibroamele?
Poziția lor poate determina dacă abordul optim este histeroscopic, laparoscopic, robotic sau deschis.
Câte fibroame există și cât de complexe sunt?
Numărul și distribuția lor pot modifica fezabilitatea unei miomectomii minim invazive.
Este necesară reconstrucția profundă a peretelui uterin?
În cazul fibroamelor intramurale, această etapă poate avea o importanță majoră.
Există motive de suspiciune privind diagnosticul de fibrom?
Dacă există elemente atipice, strategia trebuie adaptată înainte de operație.
Abia după integrarea acestor informații poate fi aleasă tehnica operatorie.
Miomectomia robotică în cadrul Elytis Hospital Iași
În cadrul programului de chirurgie robotică ginecologică Elytis Hospital Iași, Dr. Vieriu Moțoc Răzvan realizează miomectomii cu sistemul robotic da Vinci Xi pentru pacientele la care această abordare este indicată.
Indicația pentru chirurgie robotică este stabilită după evaluarea numărului, dimensiunii și poziției fibroamelor, a simptomelor, a istoricului ginecologic și a planurilor reproductive.
Mai multe informații despre chirurgia robotică ginecologică sunt disponibile pe chirurgieroboticaiasi.ro, iar informații despre serviciile și echipa medicală pot fi consultate pe elytis-hospital.ro.
Pentru evaluare și programare pentru o consultație de specialitate, poți contacta echipa Elytis Hospital la 031 9006 sau poți completa formularul de programare disponibil pe site.
Întrebări frecvente despre fibrom și miomectomia robotică
Fibroamele pot avea o evoluție diferită în timp. Unele rămân relativ stabile, altele cresc, iar după menopauză multe tind să își reducă volumul odată cu scăderea nivelurilor hormonale. Monitorizarea se stabilește în funcție de simptome și particularitățile pacientei.
Nu automat. Creșterea unui fibrom poate avea cauze benigne, iar ritmul de creștere singur nu poate diagnostica un leiomiosarcom. O modificare importantă necesită însă reevaluare medicală și interpretarea tuturor datelor clinice și imagistice.
Da. Cele două afecțiuni pot coexista. Acest lucru este important deoarece simptome precum menstruațiile abundente și durerea pot să nu dispară complet după îndepărtarea fibroamelor dacă există și adenomioză.
În anumite situații, da. Operațiile anterioare pot însă determina aderențe și cicatrici uterine, iar fezabilitatea unei noi miomectomii trebuie evaluată individual.
Da. Un fibrom voluminos sau situat anterior poate exercita presiune asupra vezicii și poate determina urinări frecvente sau senzația de golire incompletă chiar în absența durerii.
Majoritatea fibroamelor tind să se stabilizeze sau să se reducă după menopauză. O formațiune uterină care crește după menopauză trebuie reevaluată medical pentru a confirma diagnosticul și a exclude alte patologii.
Da, dorința de fertilitate nu este singurul motiv pentru păstrarea uterului. Fezabilitatea miomectomiei depinde însă de caracteristicile fibroamelor și de raportul dintre beneficiile și riscurile intervenției în cazul concret.
Ultima revizuire medicală:
07.10.2026, Dr. Răzvan Vieriu Moțoc, medic primar Obstetrică-Ginecologie, specializare Chirurgie oncologică
Referințe:
- American College of Obstetricians and Gynecologists. “Uterine Fibroids.” ACOG, reviewed Dec. 2025, https://www.acog.org/womens-health/faqs/uterine-fibroids.
- American College of Obstetricians and Gynecologists. “Management of Symptomatic Uterine Leiomyomas.” Practice Bulletin No. 228, June 2021, https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/practice-bulletin/articles/2021/06/management-of-symptomatic-uterine-leiomyomas.
- American College of Obstetricians and Gynecologists. “Uterine Morcellation for Presumed Leiomyomas.” ACOG Committee Opinion, Mar. 2021, https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/committee-opinion/articles/2021/03/uterine-morcellation-for-presumed-leiomyomas.
- Flynn, Jonathan, et al. “Advances and Challenges in Minimally Invasive Myomectomy: A Narrative Review.” Journal of Clinical Medicine, vol. 14, no. 12, 2025, article 4313, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40566056/.
- “Enhancing Surgical Performance: The Role of Robotic Surgery in Myomectomies, a Systematic Review and Metanalysis.” Journal of Robotic Surgery, 2024, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38683450/.
- “Surgical and Postoperative Outcomes in Laparoscopic vs Robotic Myomectomy: A Systematic Review and Meta-Analysis.” 2026, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42498219/.