Două fibroame de aceeași dimensiune pot provoca simptome foarte diferite și pot necesita intervenții complet diferite. Motivul este localizarea.
Un fibrom care crește spre cavitatea uterină poate provoca sângerări importante chiar dacă are doar câțiva centimetri. Un fibrom dezvoltat în grosimea peretelui uterin poate necesita reconstrucția miometrului după îndepărtare. Un fibrom care crește spre exteriorul uterului poate deveni voluminos înainte de a produce simptome.
De aceea, atunci când este evaluat un fibrom uterin, întrebarea nu este doar „cât de mare este?”, ci și „unde este localizat și cât din peretele uterin implică?”. Localizarea influențează atât simptomele și fertilitatea, cât și alegerea dintre histeroscopie, laparoscopie, chirurgie robotică și, în anumite situații, operație deschisă.
Unde se pot dezvolta fibroamele uterine?
Uterul are o cavitate interioară căptușită de endometru și un perete muscular numit miometru. Fibroamele se dezvoltă din musculatura uterină, dar pot crește în direcții diferite.
Cele trei categorii pe care pacientele le întâlnesc cel mai frecvent pe ecografie sau RMN sunt:
- fibrom submucos;
- fibrom intramural;
- fibrom subseros.
În realitate, există și forme intermediare. Un fibrom poate avea o parte în peretele uterin și o altă parte proeminentă spre cavitate sau spre exterior. Acest lucru explică de ce simpla denumire „intramural” sau „subseros” nu descrie întotdeauna întreaga complexitate a cazului.
Ce este fibromul submucos?
Fibromul submucos se dezvoltă imediat sub endometru și protruzionează într-o măsură mai mare sau mai mică în cavitatea uterină. Este localizarea care poate avea un impact important asupra sângerării menstruale chiar și atunci când fibromul nu este foarte mare.
Fibroamele submucoase pot fi asociate cu:
- menstruații abundente;
- menstruații prelungite;
- anemie;
- sângerări între menstruații în anumite situații;
- dificultăți reproductive;
- risc crescut de pierdere a sarcinii în anumite cazuri.
Impactul depinde de dimensiunea și gradul în care fibromul deformează cavitatea uterină.
Cum se operează un fibrom submucos?
Pentru multe fibroame care protruzionează în cavitatea uterină, abordul potrivit poate fi miomectomia histeroscopică. Histeroscopul este introdus prin vagin și colul uterin în interiorul cavității uterine. Nu sunt necesare incizii abdominale. Fibromul poate fi astfel vizualizat direct și îndepărtat din interiorul uterului.
ACOG și NICE recomandă luarea în considerare a histeroscopiei pentru fibroamele submucoase, iar NICE recomandă explicit îndepărtarea histeroscopică în cazurile potrivite.
Nu toate fibroamele submucoase pot fi însă îndepărtate într-o singură procedură. Dacă o parte importantă a fibromului este situată profund în peretele uterin, intervenția poate fi mai complexă și uneori poate necesita tratament etapizat.
Un fibrom submucos este potrivit pentru chirurgie robotică?
Nu în mod obișnuit, dacă fibromul este predominant intracavitar și poate fi tratat histeroscopic. Chirurgia robotică presupune acces abdominal și nu oferă un avantaj dacă leziunea poate fi îndepărtată direct prin cavitatea uterină.
Acesta este un exemplu important pentru modul în care se alege tehnica: procedura cea mai modernă din punct de vedere tehnologic nu este neapărat procedura cea mai potrivită. Pentru unele fibroame submucoase profunde sau hibride, situația poate fi diferită, iar abordul trebuie ales după evaluarea exactă a anatomiei.
Ce este fibromul intramural?
Fibromul intramural se dezvoltă în grosimea peretelui muscular al uterului. Este unul dintre cele mai frecvente tipuri de fibrom. Poate rămâne complet în miometru sau poate modifica atât suprafața externă a uterului, cât și cavitatea internă.
Simptomele depind de dimensiune și localizare. Un fibrom intramural poate provoca:
- menstruații abundente;
- durere sau presiune pelvină;
- creșterea volumului uterului;
- compresie asupra vezicii sau rectului;
- deformarea cavității uterine;
- probleme de fertilitate în anumite situații.
De ce fibromul intramural poate fi mai dificil de operat?
Pentru a îndepărta un fibrom aflat în grosimea peretelui uterin, chirurgul trebuie să ajungă la acesta prin miometru. După separarea și extragerea fibromului rămâne un defect în peretele uterin. Acesta trebuie reconstruit prin sutură.
Complexitatea intervenției poate depinde de:
- dimensiunea fibromului;
- profunzimea lui;
- apropierea de cavitatea uterină;
- raportul cu vasele;
- numărul fibroamelor;
- poziția lor pe uter;
- grosimea țesutului sănătos rămas.
Tocmai această etapă de reconstrucție uterină face ca localizarea unui fibrom intramural să fie foarte importantă pentru alegerea abordului.
Fibromul intramural poate fi operat robotic?
Da, pentru anumite paciente. Miomectomia robotică poate fi utilizată pentru fibroame intramurale atunci când chirurgul apreciază că acestea pot fi îndepărtate și uterul poate fi reconstruit corespunzător printr-un abord minim invaziv.
Instrumentele articulate și imaginea tridimensională pot fi utile în disecția fibromului și în sutura peretelui uterin.
ACOG subliniază însă că robotica nu s-a dovedit universal superioară laparoscopiei și că selecția cazurilor și experiența chirurgului rămân esențiale.
Ce este fibromul subseros?
Fibromul subseros se dezvoltă spre suprafața externă a uterului. Poate avea o bază largă sau poate fi atașat de uter printr-un pedicul. Pentru că se dezvoltă predominant spre exterior, poate afecta mai puțin cavitatea uterină decât un fibrom submucos.
Simptomele pot apărea mai ales prin efect de compresie asupra organelor din jur. Pot include:
- presiune pelvină;
- senzație de abdomen mărit;
- urinări frecvente dacă fibromul apasă pe vezică;
- constipație dacă apasă posterior;
- disconfort abdominal;
- durere în anumite situații.
Fibromul subseros afectează fertilitatea?
De regulă, impactul asupra fertilității este mai redus decât în cazul fibroamelor care deformează cavitatea uterină. Aceasta nu înseamnă că un fibrom subseros este întotdeauna irelevant.
Un fibrom foarte mare sau situat într-o poziție particulară poate modifica anatomia pelvisului. Totuși, simpla prezență a unui fibrom subseros nu reprezintă automat indicație pentru miomectomie înaintea unei sarcini. Evaluarea trebuie făcută individual.
Fibroamele subseroase sunt potrivite pentru chirurgie robotică?
Unele pot fi, mai ales atunci când trebuie realizată o miomectomie abdominală cu păstrarea uterului, abordul laparoscopic sau robotic poate fi luat în considerare. Complexitatea depinde însă de:
- dimensiune;
- poziție;
- raportul cu vasele;
- baza fibromului;
- numărul formațiunilor;
- eventualele aderențe.
Un fibrom subseros pediculat poate reprezenta o situație complet diferită de un fibrom mare cu bază largă și componentă intramurală importantă.
Ce înseamnă un fibrom pediculat?
Unele fibroame cresc atașate de uter printr-un pedicul mai îngust. Acestea pot fi situate spre exterior sau, mai rar, spre cavitatea uterină. Un fibrom pediculat subseros poate deveni mobil și poate produce simptome prin dimensiune sau poziție.
În cazuri rare poate apărea torsiunea pediculului, care poate provoca durere acută. Tipul de intervenție depinde de anatomia exactă a fibromului.
Un fibrom poate fi și intramural, și subseros?
Da. Clasificările nu descriu întotdeauna compartimente complet separate. Un fibrom poate fi localizat parțial în miometru și parțial spre exterior. În același mod, un fibrom poate fi parțial intramural și parțial submucos.
Aceste forme intermediare sunt foarte importante în planificarea operației. Cu cât componenta intramurală este mai mare, cu atât reconstrucția peretelui uterin poate deveni mai complexă.
Ce este clasificarea FIGO a fibroamelor?
Pentru o descriere mai precisă a localizării, medicii pot utiliza clasificarea FIGO pentru leiomioamele uterine. Aceasta numerotează fibroamele în funcție de raportul lor cu cavitatea uterină și cu suprafața externă a uterului.
În linii generale:
- tipurile 0, 1 și 2 au componentă submucoasă;
- tipul 3 este în contact cu endometrul, dar se află în peretele uterin;
- tipul 4 este complet intramural;
- tipurile 5, 6 și 7 au componentă subseroasă;
- tipul 8 include localizări speciale.
Există și fibroame hibride, care traversează mai multe zone ale peretelui uterin.
Pentru pacientă, cifrele sunt mai puțin importante decât ceea ce descriu ele: cât din fibrom este în cavitate, cât este în peretele uterin și cât se dezvoltă spre exterior.
De ce contează clasificarea înainte de operație?
Pentru că poate ajuta chirurgul să estimeze:
- calea optimă de acces;
- cât de profund trebuie disecat peretele uterin;
- dacă este probabilă deschiderea cavității uterine;
- complexitatea suturii;
- riscul de sângerare;
- posibilitatea unei intervenții minim invazive;
- posibilitatea tratamentului histeroscopic.
Aceeași dimensiune poate avea semnificații chirurgicale complet diferite în funcție de tipul FIGO.
Ce fibrom afectează cel mai mult menstruația?
Fibroamele care deformează cavitatea uterină, în special cele submucoase, sunt frecvent asociate cu sângerări menstruale abundente. Aceasta explică de ce un fibrom submucos relativ mic poate produce simptome mai severe decât un fibrom subseros mai mare.
NICE recomandă histeroscopia atunci când istoricul sugerează fibrom submucos și precizează că aceasta permite atât evaluarea cavității, cât și tratamentul în anumite cazuri.
Ce fibrom afectează cel mai mult fertilitatea?
În general, fibroamele care deformează cavitatea uterină au cea mai clară asociere cu probleme reproductive. Pentru fibroamele intramurale care nu deformează cavitatea, impactul poate depinde de dimensiune și alte particularități, iar indicația de miomectomie trebuie individualizată.
Fibroamele subseroase au, în general, un impact mai redus asupra fertilității. Evaluarea trebuie însă să țină cont și de celelalte cauze posibile de infertilitate.
Localizarea contează mai mult decât dimensiunea?
Localizarea și dimensiunea sunt importante în evaluarea unui fibrom și stabilirea unei decizii terapeutice referitoare la acesta:
- Un fibrom de 3 cm submucos poate fi foarte relevant pentru o pacientă cu sângerări și infertilitate.
- Un fibrom de 6 cm subseros poate fi bine tolerat de o altă pacientă.
- Un fibrom intramural de dimensiune similară poate necesita o reconstrucție complexă a uterului.
De aceea, indicația chirurgicală nu trebuie stabilită după un singur număr.
Citește și: Fibromul uterin: când trebuie operat și când poate fi doar monitorizat?
Cum se alege între histeroscopie și miomectomie robotică?
Cele două proceduri sunt adecvate pentru tipuri diferite de fibroame uterine:
- Histeroscopia este potrivită mai ales pentru fibroamele care protruzionează în cavitatea uterină.
- Miomectomia robotică poate fi luată în considerare pentru anumite fibroame intramurale, subseroase sau forme complexe care necesită acces abdominal și reconstrucția uterului.
Prin urmare, alegerea pornește de la anatomia fibromului.
Cum se alege între chirurgie robotică și laparoscopie?
Ambele sunt aborduri minim invazive. Alegerea poate depinde de:
- localizarea fibroamelor;
- numărul acestora;
- dificultatea suturii uterine;
- dimensiunea uterului;
- intervențiile abdominale anterioare;
- experiența chirurgului;
- infrastructura disponibilă.
ACOG arată că sistemul robotic poate facilita unele cazuri în care localizarea fibromului face laparoscopia mai dificilă, dar dovezile disponibile nu justifică afirmația că robotica este în mod universal superioară laparoscopiei.
Citește și: Miomectomie robotică, laparoscopică sau operație deschisă: care sunt diferențele?
Când poate fi necesară operația deschisă?
În anumite cazuri, laparotomia poate fi cea mai potrivită abordare. Poate fi luată în calcul în situații precum:
- uter foarte voluminos;
- numeroase fibroame;
- distribuție complexă;
- reconstrucție uterină foarte extinsă;
- anatomie dificilă;
- alte particularități chirurgicale.
Scopul nu este efectuarea cu orice preț a unei operații minim invazive, ci îndepărtarea fibroamelor și reconstrucția uterului în condiții adecvate pentru pacientă.
De ce este importantă ecografia înainte de operație?
Ecografia oferă informații esențiale despre:
- numărul fibroamelor;
- dimensiunea lor;
- poziția în uter;
- raportul cu endometrul;
- dimensiunea uterului;
- alte patologii ginecologice.
Dacă se suspectează un fibrom submucos, histeroscopia poate oferi informații mai exacte despre cavitatea uterină.
NICE precizează că histeroscopia este mai exactă decât ecografia pelvină pentru identificarea patologiei intracavitare suspectate, în timp ce ecografia este utilă pentru fibroamele intramurale și subseroase, care nu pot fi evaluate complet prin histeroscopie.
Când este util RMN-ul?
RMN-ul nu este obligatoriu pentru orice fibrom sau pentru orice pacientă. Poate fi util atunci când ecografia nu oferă suficientă informație pentru planificare sau când există:
- numeroase fibroame;
- uter foarte voluminos;
- anatomie complexă;
- suspiciune de adenomioză asociată;
- necesitatea unei hărți precise înainte de miomectomie.
Pentru o intervenție complexă de conservare a uterului, cunoașterea exactă a poziției fiecărui fibrom poate fi foarte importantă.
De ce este importantă localizarea când pentru sarcina de după miomectomie?
Localizarea indică, indirect, cât de mult trebuie intervenit asupra peretelui uterin. Un fibrom profund intramural poate necesita o incizie și o sutură mai extinse decât un fibrom superficial.
Aceste informații pot influența:
- timpul recomandat până la încercarea unei sarcini;
- monitorizarea sarcinii;
- modul în care este planificată nașterea.
De aceea, raportul operator trebuie păstrat și prezentat medicului care va urmări o eventuală sarcină.
Citește și: Sarcina după miomectomie: când poate fi încercată și ce trebuie știut despre naștere?
Ce întrebări merită puse după ce ecografia arată un fibrom?
Câteva dintre întrebările care pot ajuta pacienta să înțeleagă mai bine problema cu care se confruntă și soluțiile adecvate pentru aceasta sunt:
- Este submucos, intramural sau subseros?
- Ce tip FIGO are?
- Deformează cavitatea uterină?
- Cât de profund este în peretele uterin?
- Există și alte fibroame?
- Simptomele mele sunt explicate de localizarea lui?
- Poate influența fertilitatea?
- Poate fi îndepărtat histeroscopic?
- Este nevoie de acces abdominal?
- Dacă este indicată miomectomia, poate fi realizată laparoscopic sau robotic?
- Cât de mult va trebui reconstruit peretele uterin?
Aceste informații permit o discuție mult mai utilă despre tratament decât simpla dimensiune a fibromului.
Miomectomia robotică în cadrul Elytis Hospital Iași
În cadrul programului de chirurgie robotică ginecologică Elytis Hospital Iași, Dr. Vieriu Moțoc Răzvan realizează miomectomii asistate robotic cu sistemul da Vinci Xi pentru pacientele la care acest abord este indicat.
Alegerea intervenției se face după evaluarea poziției, numărului și dimensiunii fibroamelor, a profunzimii acestora în peretele uterin și a posibilității de reconstrucție a uterului. Unele fibroame pot fi tratate mai potrivit histeroscopic, iar altele pot necesita un abord laparoscopic, robotic sau deschis.
Mai multe informații despre chirurgia robotică ginecologică sunt disponibile pe chirurgieroboticaiasi.ro, iar informații despre serviciile medicale și echipa Elytis Hospital pot fi consultate pe elytis-hospital.ro.
Pentru evaluare și programare pentru o consultație de specialitate, poți contacta echipa Elytis Hospital la 031 9006 sau poți completa formularul de programare disponibil pe site.
Întrebări frecvente despre localizarea fibroamelor
Înseamnă, în linii generale, un fibrom cu componentă submucoasă care protruzionează în cavitatea uterină, dar care are o parte importantă situată în miometru. Complexitatea tratamentului depinde de dimensiune și de profunzimea componentei intramurale.
Un fibrom FIGO 4 este complet intramural. Unele astfel de fibroame pot fi abordate robotic, dar fezabilitatea depinde de dimensiune, poziție, număr și profunzime, precum și de posibilitatea reconstrucției adecvate a uterului.
Poate fi mai dificil în anumite cazuri din cauza accesului și raporturilor anatomice, dar poziția posterioară nu exclude miomectomia minim invazivă. Complexitatea trebuie evaluată individual.
Poate, în funcție de dimensiune și de raportul cu cavitatea uterină. Termenul „fundic” descrie doar poziția în partea superioară a uterului și nu este suficient pentru a estima impactul asupra fertilității.
Da. Deși fibroamele submucoase sunt asociate frecvent cu sângerarea, și fibroamele intramurale pot contribui la menstruații abundente.
Fibromul nu migrează prin uter, dar pe măsură ce crește poate modifica forma uterului și raporturile sale cu cavitatea și suprafața externă.
Nu. Pentru planificarea tratamentului sunt utile și localizarea, tipul FIGO, numărul fibroamelor și relația cu cavitatea uterină.
Ultima revizuire medicală:
07.10.2026, Dr. Răzvan Vieriu Moțoc, medic primar Obstetrică-Ginecologie, specializare Chirurgie oncologică
Referințe:
- American College of Obstetricians and Gynecologists. “Uterine Fibroids.” ACOG, https://www.acog.org/womens-health/faqs/uterine-fibroids.
- American College of Obstetricians and Gynecologists. “The Use of Hysteroscopy for the Diagnosis and Treatment of Intrauterine Pathology.” ACOG Committee Opinion, Mar. 2020, https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/committee-opinion/articles/2020/03/the-use-of-hysteroscopy-for-the-diagnosis-and-treatment-of-intrauterine-pathology.
- American College of Obstetricians and Gynecologists. “Robot-Assisted Surgery for Noncancerous Gynecologic Conditions.” ACOG Committee Opinion, Sept. 2020, https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/committee-opinion/articles/2020/09/robot-assisted-surgery-for-noncancerous-gynecologic-conditions.
- National Institute for Health and Care Excellence. “Heavy Menstrual Bleeding: Assessment and Management. Recommendations.” NICE Guideline NG88, https://www.nice.org.uk/guidance/ng88/chapter/Recommendations.
- Munro, Malcolm G., et al. “FIGO Classification System (PALM-COEIN) for Causes of Abnormal Uterine Bleeding in Nongravid Women of Reproductive Age.” International Journal of Gynecology & Obstetrics, vol. 113, no. 1, 2011, pp. 3-13, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21345435/.