Luni – Vineri: 08:00 – 20:00 Programări: 0319006

Lobectomie, segmentectomie sau rezecție atipică: cum se decide cât plămân trebuie îndepărtat?

medic explica leziune pulmonara

„Dacă tumora este mică, de ce trebuie îndepărtat un lob întreg din plămân?” Este una dintre întrebările firești după diagnosticul unei tumori pulmonare. În chirurgia pulmonară, însă, dimensiunea formațiunii nu este singurul criteriu care stabilește amploarea operației.

În funcție de tipul tumorii, dimensiune, poziția acesteia în plămân, aspectul imagistic, raportul cu bronhiile și vasele, situația ganglionilor limfatici și funcția respiratorie a pacientului, chirurgul poate recomanda lobectomie, segmentectomie sau o rezecție pulmonară atipică, numită și wedge resection.

Obiectivul este dublu: îndepărtarea oncologică adecvată a tumorii și păstrarea unei cantități cât mai mari de plămân funcțional atunci când acest lucru poate fi realizat în siguranță.

Ce înseamnă rezecție pulmonară?

Rezecția pulmonară este operația prin care este îndepărtată o parte din plămân. În funcție de cantitatea de țesut îndepărtată, intervenția poate fi:

  • rezecție atipică sau wedge;
  • segmentectomie;
  • lobectomie;
  • bilobectomie;
  • pneumonectomie.

Aceste operații nu sunt doar variante mai „mici” sau mai „mari” ale aceleiași proceduri. Ele diferă prin anatomia pe care o respectă și prin situațiile în care oferă un tratament oncologic adecvat.

Ce este lobectomia?

Lobectomia înseamnă îndepărtarea unui lob pulmonar.

Plămânul drept are trei lobi, iar plămânul stâng are doi. Fiecare lob are propriile ramuri bronșice și vasculare. În timpul unei lobectomii, chirurgul identifică și controlează aceste structuri și îndepărtează întregul lob în care se află leziunea.

În cazul cancerului pulmonar, intervenția este asociată cu evaluarea ganglionilor limfatici hilari și mediastinali conform indicației oncologice.

Lobectomia rămâne un tratament chirurgical standard pentru multe tumori pulmonare solide, în special pentru cele cu dimensiuni mai mari de 2 cm, atunci când pacientul poate tolera intervenția.

Citește și: Lobectomia robotică: când este indicată, cum se desfășoară intervenția și ce urmează după operație

Ce este segmentectomia pulmonară?

Plămânul nu este împărțit doar în lobi. Fiecare lob este format din segmente bronhopulmonare. Un segment este o unitate anatomică proprie, cu bronhie și ramuri vasculare dedicate.

Segmentectomia presupune îndepărtarea unuia sau mai multor astfel de segmente, păstrând restul lobului. Este, la rândul său, o rezecție anatomică.

Acesta este un aspect important: segmentectomia nu înseamnă pur și simplu tăierea unei porțiuni de plămân în jurul tumorii. Chirurgul trebuie să identifice și să controleze bronhia și vasele segmentului care urmează să fie îndepărtat și să stabilească limita anatomică dintre segmentul rezecat și țesutul pulmonar care va fi păstrat.

Din acest motiv, o segmentectomie poate fi tehnic o intervenție complexă, chiar dacă presupune îndepărtarea unei cantități mai mici de plămân decât lobectomia.

Ce este rezecția atipică sau wedge?

Rezecția atipică, denumită și wedge resection, presupune îndepărtarea formațiunii împreună cu o margine de țesut pulmonar din jur. Spre deosebire de lobectomie și segmentectomie, aceasta nu urmează limitele anatomice ale unui lob sau segment pulmonar. Poate fi imaginată ca îndepărtarea unei mici porțiuni de plămân în formă de pană care conține leziunea.

În anumite situații este suficientă. În altele, nu oferă controlul oncologic necesar. De aceea, faptul că wedge resection păstrează mai mult țesut pulmonar nu înseamnă automat că este cea mai bună opțiune.

Care este diferența dintre cele trei intervenții?

Pe scurt:

IntervențieCe se îndepărteazăRespectă anatomia pulmonară?
Rezecție atipică / wedgeTumora și o margine de țesut din jurNu
SegmentectomieUnul sau mai multe segmente pulmonareDa
LobectomieUn lob pulmonar întregDa

În chirurgia oncologică, alegerea nu se bazează doar pe cantitatea de plămân care poate fi păstrată. Trebuie analizat dacă intervenția permite:

  • îndepărtarea completă a tumorii;
  • obținerea unor margini chirurgicale adecvate;
  • evaluarea corectă a ganglionilor;
  • păstrarea unei funcții pulmonare cât mai bune;
  • reducerea riscului de recidivă locală.

Cu cât afecțiunea este diagnosticată mai devreme, cu atât tratamentul este mai puțin invaziv. Descoperă programul SOS Nodul Pulmonar prin care pacienții la care s-a identificat o leziune pulmonară suspectă sunt complet evaluați și primesc un plan complet de tratament, avizat de o comisie multidisciplinară, în doar 10 zile.

De ce nu se scoate doar tumora?

Pentru unele tipuri de cancer, simpla îndepărtare a formațiunii vizibile nu este suficientă.

Cancerul pulmonar poate prezenta extensie microscopică dincolo de marginea aparentă a tumorii, iar celulele tumorale se pot răspândi prin căile limfatice sau aeriene. De aceea, chirurgul trebuie să îndepărteze tumora cu o margine de siguranță oncologică și să aleagă tipul de rezecție potrivit caracteristicilor bolii.

Uneori acest lucru poate fi realizat printr-o segmentectomie. Alteori este necesară lobectomia.

Tumorile mici pot fi tratate fără lobectomie?

Da, în anumite cazuri. Modul în care sunt tratate chirurgical tumorile pulmonare foarte mici s-a schimbat în ultimii ani.

Două studii randomizate importante au arătat că, pentru pacienți atent selectați cu cancer pulmonar fără celule mici periferic și de dimensiuni reduse, îndepărtarea unei porțiuni mai mici din plămân poate oferi rezultate oncologice comparabile cu lobectomia.

Ghidul ESMO actualizat în 2025 recomandă rezecția sublobară pentru tumorile periferice rezecabile de maximum 2 cm, fără metastaze ganglionare identificate prin CT și PET. Totuși, aceasta nu înseamnă că orice tumoră sub 2 cm trebuie tratată prin segmentectomie sau wedge. Criteriile de selecție sunt foarte importante.

Ce noutăți a adus studiul CALGB 140503?

Studiul internațional CALGB 140503 a inclus pacienți cu cancer pulmonar fără celule mici periferic, cu tumori de maximum 2 cm și fără afectare ganglionară confirmată intraoperator.

Pacienții au fost repartizați către:

  • lobectomie;
  • sau rezecție sublobară, segmentectomie ori wedge.

După o perioadă mediană de urmărire de aproximativ șapte ani, supraviețuirea fără boală după rezecția sublobară nu a fost inferioară celei după lobectomie, iar supraviețuirea generală a fost similară. Acest rezultat a schimbat modul în care este privită chirurgia tumorilor pulmonare foarte mici.

Dar studiul trebuie interpretat corect. Rezultatele sale se aplică unor pacienți foarte atent selectați, cu tumori:

  • periferice;
  • de maximum 2 cm;
  • fără metastaze ganglionare hilare sau mediastinale.

Ele nu pot fi extrapolate automat tuturor tumorilor pulmonare.

Ce a arătat studiul JCOG0802?

Studiul japonez JCOG0802/WJOG4607L a comparat segmentectomia anatomică cu lobectomia pentru tumori periferice de maximum 2 cm. Rezultatele au susținut segmentectomia ca opțiune chirurgicală pentru anumite cancere pulmonare mici. Aceste date, împreună cu rezultatele CALGB 140503, au contribuit la schimbarea recomandărilor internaționale.

Consecința practică este importantă: pentru anumite tumori pulmonare precoce, păstrarea unei părți mai mari din plămân poate fi oncologic adecvată. Dar selecția pacientului rămâne esențială.

De ce segmentectomia este preferată uneori în locul rezecției atipice (wedge)?

Atunci când este indicată o rezecție sublobară pentru cancer pulmonar, ghidul ESMO 2025 recomandă alegerea unei rezecții anatomice în defavoarea rezecței atipice wedge.

Motivul este că segmentectomia respectă anatomia segmentului pulmonar și permite o rezecție oncologică mai structurată. În plus, segmentectomia permite identificarea și controlul structurilor bronșice și vasculare ale segmentului și integrarea mai sistematică a evaluării ganglionare.

Wedge resection rămâne utilă în anumite situații, însă nu este echivalentă cu segmentectomia din punct de vedere tehnic.

Dimensiunea tumorii decide tipul operației?

Nu, dimensiunea tumorii este unul dintre cele mai importante criterii, dar nu este singurul. O tumoră mică poate necesita lobectomie dacă poziția sau caracteristicile sale nu permit o rezecție sublobară oncologic adecvată. În schimb, o leziune atent selectată poate fi tratată prin segmentectomie.

Decizia ia în calcul mai multe elemente.

Cât de importantă este poziția tumorii în luarea deciziei?

Foarte importantă. Rezecțiile sublobare sunt mai potrivite pentru anumite tumori periferice, aflate într-o zonă în care pot fi obținute margini chirurgicale adecvate.

O tumoră situată central, aproape de bronhiile lobare sau de vasele pulmonare importante, poate necesita o intervenție mai extinsă chiar dacă dimensiunea sa este relativ mică.

Prin urmare: tumoră mică nu înseamnă automat operație mică.

Ce înseamnă o tumoră periferică?

În termeni simpli, o tumoră periferică este o tumoră situată spre partea externă a plămânului, la distanță de structurile centrale majore.

Această poziție poate permite îndepărtarea tumorii printr-o rezecție mai limitată, cu condiția să poată fi obținute margini oncologice adecvate și să fie îndeplinite celelalte criterii de selecție.

Ce rol are aspectul „sticlă mată” la CT?

Unii noduli pulmonari prezintă la CT o componentă denumită ground-glass opacity, tradusă frecvent ca opacitate de tip sticlă mată. Aceasta poate apărea în numeroase afecțiuni și nu înseamnă automat cancer.

În contextul unui cancer pulmonar precoce, proporția dintre componenta de sticlă mată și componenta solidă poate oferi informații despre comportamentul biologic al leziunii.

Pentru anumite leziuni predominant sau complet de tip sticlă mată, ghidurile permit luarea în considerare a unei rezecții sublobare.

Evaluarea nu trebuie însă făcută doar după o formulare din rezultatul CT. Imaginile trebuie analizate în context clinic și oncologic.

De ce sunt importanți ganglionii?

Alegerea unei operații mai limitate presupune că boala este într-un stadiu precoce. Dacă există metastaze ganglionare, situația oncologică se schimbă. De aceea, ganglionii hilari și mediastinali sunt evaluați prin:

  • CT;
  • PET-CT;
  • investigații invazive de stadializare atunci când sunt indicate;
  • evaluare chirurgicală.

În studiul CALGB 140503, absența metastazelor în ganglionii majori hilari și mediastinali a fost confirmată înainte ca pacienții să fie repartizați către lobectomie sau rezecție sublobară. Acest detaliu este esențial atunci când sunt interpretate rezultatele studiului.

Citește și: Limfadenectomia în cancerul pulmonar: de ce sunt îndepărtați ganglionii în timpul operației?

Ce sunt marginile chirurgicale?

După îndepărtarea unei tumori, medicul anatomopatolog analizează marginile piesei operatorii. O margine chirurgicală negativă înseamnă că la limita țesutului îndepărtat nu sunt identificate celule tumorale.

Obținerea unei margini adecvate este unul dintre elementele importante atunci când chirurgul decide dacă o tumoră poate fi tratată printr-o rezecție mai limitată. Dacă poziția leziunii nu permite obținerea unei margini satisfăcătoare prin segmentectomie sau wedge, poate fi necesară o operație mai extinsă.

De ce trebuie păstrat cât mai mult plămân?

Țesutul pulmonar participă la schimbul de oxigen și dioxid de carbon. În principiu, păstrarea unei cantități mai mari de parenchim pulmonar poate fi importantă mai ales pentru pacienții care:

  • au deja o funcție respiratorie redusă;
  • prezintă BPOC sau emfizem;
  • au avut rezecții pulmonare anterioare;
  • prezintă leziuni pulmonare multiple;
  • ar putea avea nevoie de alte intervenții în viitor.

Totuși, conservarea plămânului nu trebuie făcută în detrimentul controlului oncologic. Prima întrebare nu este „cât de puțin putem scoate?”, ci: „care este cea mai mică rezecție care tratează corect boala în cazul acestui pacient?”

Segmentectomia păstrează întotdeauna mai multă funcție pulmonară?

În general, scopul segmentectomiei este conservarea unei cantități mai mari de țesut pulmonar decât în cazul lobectomiei. Diferența funcțională reală variază însă de la pacient la pacient.

În studiul CALGB 140503, diferența dintre grupurile cu rezecție sublobară și lobectomie în ceea ce privește FEV1 la șase luni a fost relativ modestă. Acest lucru arată că avantajul funcțional al unei intervenții mai mici există, dar nu trebuie prezentat ca fiind identic sau spectaculos pentru fiecare pacient.

Dacă funcția pulmonară este slabă se face automat segmentectomie?

Nu. Funcția pulmonară este unul dintre criteriile luate în considerare, dar nu poate transforma o intervenție oncologic inadecvată într-una adecvată. Înaintea operației pot fi evaluate:

  • FEV1;
  • DLCO;
  • funcția pulmonară estimată după intervenție;
  • capacitatea de efort;
  • riscul cardiovascular.

În situațiile în care o lobectomie ar presupune un risc prea mare, echipa poate analiza alte variante chirurgicale sau nechirurgicale, în funcție de caracteristicile bolii.

Se poate decide tipul operației înainte de intervenție?

De cele mai multe ori există un plan chirurgical stabilit înaintea operației pe baza investigațiilor. Totuși, anumite informații pot deveni clare numai în timpul intervenției.

Chirurgul poate constata, de exemplu:

  • raporturi anatomice diferite față de ceea ce sugerau imaginile;
  • ganglioni suspecți;
  • extensia tumorii;
  • imposibilitatea obținerii unor margini adecvate printr-o rezecție mai mică.

De aceea, planul operator trebuie să includă și posibilitatea adaptării intervenției atunci când siguranța oncologică o impune.

O segmentectomie poate deveni lobectomie?

Da. Dacă în timpul operației se constată că segmentectomia nu poate asigura rezecția adecvată a tumorii sau apar informații care modifică situația oncologică, chirurgul poate decide extinderea intervenției.

Această posibilitate trebuie discutată cu pacientul înaintea operației.

Ce rol are examenul anatomopatologic?

Piesa îndepărtată este analizată pentru a stabili:

  • diagnosticul exact;
  • tipul histologic;
  • dimensiunea tumorii;
  • gradul acesteia;
  • invazia structurilor învecinate;
  • statusul marginilor;
  • afectarea ganglionilor;
  • stadiul patologic.

Uneori rezultatul final poate arăta o boală diferită sau mai extinsă decât sugerau investigațiile preoperatorii. Din acest motiv, tratamentul nu este stabilit definitiv doar pe baza dimensiunii nodulului observat la CT.

Lobectomia, segmentectomia și rezecția wedge pot fi realizate robotic?

În cazurile potrivite, rezecțiile pulmonare anatomice pot fi realizate prin chirurgie asistată robotic, în funcție de localizarea leziunii, anatomia pacientului și experiența echipei.

Sistemul da Vinci Xi permite chirurgului să lucreze cu imagine tridimensională mărită și instrumente articulate, caracteristici utile pentru disecția bronhiilor, vaselor pulmonare și ganglionilor.

Alegerea tehnologiei nu înlocuiește însă alegerea intervenției. Mai întâi trebuie stabilit ce trebuie rezecat, apoi care este abordul potrivit pentru efectuarea intervenției.

Citește și: Chirurgie robotică toracică: ce afecțiuni și intervenții pot fi tratate cu sistemul da Vinci Xi

Robotic sau VATS?

Atât chirurgia robotică, RATS, cât și chirurgia toracoscopică, VATS, permit efectuarea unor rezecții pulmonare prin abord minim invaziv. Ghidul ESMO 2025 recomandă utilizarea VATS sau RATS pentru tumorile NSCLC în stadiile I și II atunci când abordul este adecvat pacientului.

Alegerea depinde de:

  • anatomia cazului;
  • tipul rezecției;
  • caracteristicile tumorii;
  • experiența chirurgului și a centrului;
  • disponibilitatea tehnologiei.

Nu există justificare pentru prezentarea unei metode ca fiind universal mai bună decât cealaltă pentru fiecare pacient.

Cum se decide concret cât plămân trebuie îndepărtat?

Decizia este rezultatul răspunsurilor obținute la mai multe întrebări relevante:

Cât de mare este tumora?

Pragul de 2 cm este important în ghidurile actuale pentru anumite cancere pulmonare periferice precoce, dar dimensiunea nu trebuie interpretată izolată.

Unde se află tumora?

Localizarea periferică poate permite o rezecție mai limitată. Tumorile centrale pot necesita intervenții mai extinse.

Este tumora solidă, sau are componentă de sticlă mată?

Aspectul imagistic poate sugera comportamente biologice diferite și poate influența strategia chirurgicală.

Sunt ganglionii afectați?

Boala ganglionară poate schimba atât stadiul, cât și planul terapeutic.

Se pot obține margini chirurgicale adecvate?

Dacă răspunsul este nu, o rezecție mai mare poate fi necesară.

Ce funcție pulmonară are pacientul?

Trebuie estimat cât de bine va putea respira pacientul după intervenție.

Există alte leziuni pulmonare?

În cazul nodulilor multipli sau al unui istoric oncologic complex, conservarea parenchimului pulmonar poate căpăta o importanță suplimentară.

Care este diagnosticul histologic?

Nu toate tumorile pulmonare se comportă la fel și nu toate necesită aceeași strategie chirurgicală.

De ce doi pacienți cu tumori de aceeași dimensiune pot avea operații diferite?

Pentru că dimensiunea reprezintă doar una dintre caracteristicile tumorii. De exemplu, două tumori de 1,8 cm pot avea:

  • localizări diferite;
  • aspect imagistic diferit;
  • raporturi diferite cu bronhiile;
  • distanță diferită față de marginea segmentului;
  • ganglioni diferiți;
  • tip histologic diferit;
  • pacienți cu funcție respiratorie foarte diferită.

Prin urmare, nu există o formulă simplă de tip: „sub 2 cm = segmentectomie, peste 2 cm = lobectomie”. Pragul de dimensiune trebuie interpretat împreună cu restul datelor clinice.

Evaluarea înaintea unei rezecții pulmonare

Dacă a fost identificată o tumoră sau un nodul pulmonar și există recomandare chirurgicală, evaluarea de chirurgie toracică poate stabili dacă este necesară lobectomia sau dacă poate fi luată în considerare o intervenție care conservă mai mult parenchim pulmonar.

Dr. Ciprian Sebastian Lovin, Medic Primar Chirurgie Toracică, realizează evaluarea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor toracice în cadrul Elytis Hospital Iași, inclusiv intervenții asistate robotic cu sistemul da Vinci Xi în cazurile în care există indicație.

Pentru programarea unei consultații de Chirurgie Toracică apelați 031 9006 sau completați formularul de programare disponibil pe site. 

Întrebări frecvente

Segmentectomia este o operație mai ușoară decât lobectomia?

Nu neapărat. Deși se îndepărtează mai puțin țesut pulmonar, disecția precisă a vaselor și bronhiilor segmentare poate fi tehnic complexă.

Ce este mai bine, lobectomia sau segmentectomia?

Nu există un răspuns universal. Pentru anumite tumori mici și periferice, segmentectomia poate fi adecvată. Pentru altele, lobectomia oferă tratamentul oncologic recomandat.

Dacă tumora are sub 2 cm este suficientă segmentectomia?

Nu întotdeauna. Contează localizarea, aspectul imagistic, ganglionii, posibilitatea obținerii unor margini adecvate și alte caracteristici ale cazului.

Rezecția wedge este același lucru cu segmentectomia?

Nu. Segmentectomia este o rezecție anatomică. Wedge îndepărtează tumora și țesutul din jur fără să respecte limitele unui segment pulmonar.

De ce este preferată segmentectomia față de wedge în anumite cancere?

Pentru că este o rezecție anatomică și permite o abordare oncologică mai structurată. Ghidurile actuale preferă rezecția anatomică atunci când se indică o intervenție sublobară pentru cancer pulmonar.

Este lobectomia încă operația standard pentru cancerul pulmonar?

Da, în multe situații. Ghidurile actuale recomandă lobectomia ca tratament chirurgical standard pentru tumorile solide mai mari de 2 cm, atunci când pacientul este operabil.

Segmentectomia poate vindeca un cancer pulmonar?

Pentru anumite cancere pulmonare precoce și atent selectate, segmentectomia poate oferi rezultate oncologice adecvate. Indicația trebuie însă stabilită pe baza criteriilor oncologice complete.

După segmentectomie pot avea nevoie de lobectomie?

Uneori, dacă rezultatele intraoperatorii sau anatomopatologice arată că rezecția inițial planificată nu este suficientă, strategia chirurgicală poate necesita modificare.

Se scot ganglioni și la segmentectomie?

În chirurgia oncologică, evaluarea ganglionară rămâne esențială și atunci când se efectuează o rezecție sublobară.

Wedge resection este utilizată doar pentru cancer?

Nu. Poate fi utilizată și pentru diagnosticul sau tratamentul altor leziuni pulmonare, în funcție de indicație.

Ultima revizuire medicală: 

13.10.2026, Dr. Ciprian Sebastian Lovin, medic primar Chirurgie toracică 

Resurse: 

  • Zer, Alona, et al. “Early and Locally Advanced Non-Small-Cell Lung Cancer: ESMO Clinical Practice Guideline for Diagnosis, Treatment and Follow-Up.” Annals of Oncology, vol. 36, no. 11, 2025, pp. 1245–1262.
    https://www.annalsofoncology.org/article/S0923-7534%2825%2900923-8/fulltext
  • Altorki, Nasser K., et al. “Lobar or Sublobar Resection for Peripheral Stage IA Non-Small-Cell Lung Cancer.” The New England Journal of Medicine, vol. 388, no. 6, 2023, pp. 489–498.
    https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2212083
  • Saji, Hisashi, et al. “Segmentectomy versus Lobectomy in Small-Sized Peripheral Non-Small-Cell Lung Cancer (JCOG0802/WJOG4607L): A Multicentre, Open-Label, Phase 3, Randomised, Controlled, Non-Inferiority Trial.” The Lancet, vol. 399, no. 10335, 2022, pp. 1607–1617.
    https://doi.org/10.1016/S0140-6736(21)02333-3
  • Brunelli, Alessandro, et al. “European Respiratory Society and European Society of Thoracic Surgeons Clinical Practice Guideline on Fitness for Curative Intent Treatment of Lung Cancer.” European Respiratory Journal, vol. 66, no. 5, 2025, article 2500156.
    https://publications.ersnet.org/content/erj/66/5/2500156

Programează-te la Centrul de Chirurgie Robotică Elytis

Dacă ai nevoie de o intervenție chirurgicală sau dorești o a doua opinie medicală, echipa Elytis îți poate oferi evaluare completă și soluții personalizate.