Luni – Vineri: 08:00 – 20:00 Programări: 0319006

Endometriomul ovarian: când se operează și cum poate fi protejat țesutul ovarian?

concept endometrioza ovariana

Endometriomul ovarian este una dintre cele mai frecvente manifestări ale endometriozei ovariene. Poate apărea pe un singur ovar sau pe ambele și poate varia de la o formațiune mică, descoperită întâmplător, până la un chist voluminos asociat cu durere, aderențe sau probleme de fertilitate.

Prezența unui endometriom nu înseamnă însă automat că este necesară operația. Decizia trebuie luată după evaluarea simptomelor, dimensiunii și aspectului chistului, vârstei pacientei, rezervei ovariene, dorinței de sarcină, intervențiilor anterioare și existenței altor localizări de endometrioză.

Un aspect esențial este faptul că trebuie protejat pe cât posibil țesutul ovarian sănătos. Endometriomul însuși poate fi asociat cu o rezervă ovariană redusă, iar intervenția chirurgicală poate determina o scădere suplimentară a acesteia.

Ce este endometriomul ovarian?

Endometriomul este un chist ovarian asociat endometriozei. În interior se acumulează un conținut hematic vechi, iar chistul este înconjurat de țesut ovarian.

Endometriomul ovarian poate fi:

  • unilateral;
  • bilateral;
  • unic;
  • asociat cu alte leziuni de endometrioză profundă sau superficială.

Endometriomul nu este un simplu chist ovarian funcțional și nu dispare în mod obișnuit de la un ciclu menstrual la altul.

Ce simptome poate provoca?

Unele endometrioame nu produc simptome și sunt descoperite întâmplător la ecografie. Altele pot fi asociate cu:

  • dureri menstruale intense;
  • durere pelvină persistentă;
  • durere la contact sexual;
  • disconfort pelvin;
  • infertilitate;
  • alte simptome de endometrioză.

Simptomele nu reflectă întotdeauna dimensiunea chistului. Un endometriom relativ mic poate fi asociat cu durere importantă, iar unul mai mare poate produce puține simptome.

Un endometriom trebuie operat întotdeauna?

Nu, tratamentul trebuie individualizat. Operația poate fi luată în considerare atunci când există:

  • simptome importante;
  • durere persistentă;
  • aspect imagistic care necesită clarificare;
  • creșterea formațiunii;
  • dificultăți de acces la foliculii ovarieni în contextul reproducerii asistate;
  • alte leziuni de endometrioză pentru care există indicație chirurgicală;
  • complicații;
  • alte motive stabilite după evaluarea pacientei.

Se recomandă ca decizia chirurgicală să țină cont de simptome, priorități, fertilitate și rezerva ovariană, nu doar de existența endometriomului.

Dimensiunea endometriomului decide dacă trebuie operat?

Nu este singurul criteriu de selecție. Dimensiunea este importantă, dar nu există un prag universal care să însemne automat intervenție. Contează și:

  • vârsta;
  • simptomele;
  • aspectul ecografic;
  • rezerva ovariană;
  • dacă endometriomul este unilateral sau bilateral;
  • istoricul operațiilor;
  • dorința de sarcină;
  • celelalte localizări de endometrioză.

De aceea, două paciente cu endometrioame de aceeași dimensiune pot primi recomandări diferite.

Cum se diagnostichează endometriomul?

Ecografia transvaginală este investigația principală. Aspectul tipic poate orienta diagnosticul. În anumite situații poate fi recomandat RMN-ul, mai ales dacă există suspiciunea unei endometrioze profunde extinse sau dacă anatomia trebuie cartografiată înainte de operație.

Un aspect atipic necesită evaluare suplimentară pentru diferențierea de alte formațiuni ovariene.

Ce este rezerva ovariană?

Rezerva ovariană descrie, în termeni practici, cantitatea de foliculi disponibili în ovare. Aceasta scade în mod natural odată cu vârsta și poate fi evaluată prin:

  • hormonul anti-Müllerian, AMH;
  • numărul foliculilor antrali, AFC;
  • contextul clinic și reproductiv.

Aceste teste nu pot prezice cu certitudine dacă o pacientă va obține sau nu o sarcină, dar pot ajuta la planificarea tratamentului.

Endometriomul poate afecta rezerva ovariană înainte de operație?

Da, datele disponibile arată că pacientele cu endometriom pot avea o rezervă ovariană mai redusă comparativ cu femeile de aceeași vârstă fără endometriom. Mecanismele sunt complexe și pot include inflamația locală și modificările țesutului ovarian din jurul chistului.

Prin urmare, problema nu este doar efectul intervenției. Boala în sine poate influența ovarul.

Operația poate reduce rezerva ovariană?

Da. Meta-analizele și revizuirile sistematice arată o scădere a nivelului AMH după excizia chirurgicală a endometrioamelor, ceea ce sugerează o reducere a rezervei ovariene.

Riscul poate fi mai important:

  • după operația bilaterală;
  • după intervenții repetate;
  • când rezerva ovariană este deja redusă;
  • când separarea chistului de țesutul sănătos este dificilă.

De ce poate fi afectat țesutul ovarian în timpul operației?

Endometriomul nu are întotdeauna un plan perfect de separare față de ovar. În timpul îndepărtării capsulei chistului poate fi excizată accidental și o cantitate de cortex ovarian sănătos. În plus, controlul sângerării prin energie termică poate produce leziuni suplimentare țesutului ovarian.

De aceea, chirurgia endometriomului nu înseamnă doar „scoaterea chistului”, ci și conservarea cât mai bună a ovarului funcțional.

Ce este chistectomia ovariană?

Chistectomia presupune îndepărtarea capsulei endometriomului din ovar. Este una dintre cele mai utilizate tehnici chirurgicale în tratamentul endometriomului ovarian.

Avantajele pot include:

  • reducerea riscului de recurență;
  • ameliorarea durerii;
  • posibilitatea examinării anatomopatologice;
  • în anumite situații, șanse mai bune de sarcină spontană.

ESHRE și NICE consideră excizia o opțiune importantă, dar subliniază necesitatea protejării rezervei ovariene.

Ce înseamnă ablația endometriomului?

În loc să fie îndepărtată întreaga capsulă, aceasta poate fi tratată printr-o tehnică ablativă. Scopul este distrugerea țesutului endometriozic de pe suprafața internă a chistului, păstrând mai mult țesut ovarian.

Drenajul și ablația pot avea un impact mai mic asupra rezervei ovariene decât chistectomia, aspect important mai ales atunci când fertilitatea este o prioritate.

Chistectomie sau ablație: care este mai bună?

Nu există un răspuns simplu. Chistectomia poate avea avantaje privind recurența și controlul durerii, dar poate afecta mai mult rezerva ovariană. Tehnicile ablative pot proteja mai bine ovarul în anumite situații, dar pot avea alte compromisuri.

O revizuire din 2024 subliniază exact această balanță între controlul bolii, recurență, rezerva ovariană și șansa de sarcină spontană.

O meta-analiză publicată în 2026 nu a demonstrat diferențe statistice clare între toate tehnicile privind fertilitatea și rezerva ovariană, ceea ce întărește nevoia de individualizare.

De ce este important controlul sângerării?

După separarea endometriomului, ovarul poate sângera. Sângerarea trebuie controlată, dar utilizarea excesivă a energiei termice poate afecta țesutul ovarian din jur.

Unele date sugerează că metoda de hemostază poate influența rezerva ovariană și că utilizarea prudentă a energiei este importantă pentru conservarea funcției ovariene.

Endometriomul bilateral este mai problematic?

Da, din perspectiva rezervei ovariene poate reprezenta o situație mai delicată. Dacă ambele ovare trebuie operate, există riscul afectării unei cantități mai mari de țesut ovarian.Literatura arată că scăderea AMH după chistectomie poate fi mai importantă în cazurile bilaterale.

De aceea, înaintea unei intervenții bilaterale este deosebit de importantă discutarea planurilor reproductive.

Operațiile repetate pot afecta și mai mult ovarul?

Da, fiecare intervenție poate elimina sau afecta suplimentar țesut ovarian sănătos.

ESHRE atrage atenția în mod special asupra riscului de afectare a rezervei ovariene în cazul endometrioamelor recurente și al chirurgiei repetate. De aceea, reapariția unui endometriom nu înseamnă automat că trebuie efectuată o nouă operație.

Ce se întâmplă dacă endometriomul reapare?

Recurența este posibilă. Decizia privind o nouă intervenție trebuie să țină cont de:

  • simptome;
  • dimensiune;
  • rezerva ovariană;
  • vârstă;
  • intervențiile anterioare;
  • dorința de sarcină;
  • alternativa tratamentului hormonal;
  • planurile de reproducere asistată.

Operațiile repetate pe același ovar necesită o evaluare deosebit de atentă.

Endometriomul trebuie operat înainte de FIV?

Nu neapărat. Intervenția înainte de reproducerea asistată poate reduce rezerva ovariană și nu există dovezi că îndepărtarea tuturor endometrioamelor înainte de FIV crește în mod universal șansele de succes.

Decizia poate depinde de:

  • durere;
  • dimensiune;
  • aspect imagistic;
  • accesul la foliculi pentru puncție;
  • rezerva ovariană;
  • vârsta pacientei;
  • intervențiile anterioare.

Evaluarea ar trebui coordonată împreună cu specialistul în fertilitate.

Când fertilitatea este prioritară, ce trebuie evaluat înainte de operație?

Pot fi importante:

  • vârsta;
  • AMH;
  • numărul foliculilor antrali;
  • dacă boala este unilaterală sau bilaterală;
  • istoricul reproductiv;
  • intervențiile ovariene anterioare;
  • existența altor cauze de infertilitate.

Se recomandă ca deciziile legate de endometrioză și fertilitate să țină cont explicit de vârstă și de rezerva ovariană.

Ar trebui congelate ovocitele înainte de operație?

Nu există o recomandare universală pentru toate pacientele. Conservarea fertilității poate fi discutată în anumite situații cu risc crescut, de exemplu:

  • endometriom bilateral;
  • rezervă ovariană redusă;
  • intervenții ovariene anterioare;
  • chirurgie repetată;
  • vârstă reproductivă avansată în raport cu planurile de sarcină.

Decizia trebuie discutată cu un specialist în reproducere asistată.

Operația crește șansele de sarcină naturală?

Operația poate crește șansele de sarcină naturală, în anumite situații. Se recomandă chistectomia laparoscopică sau drenajul cu ablație la pacientele cu endometriom pentru care fertilitatea este prioritară, deoarece aceste proceduri pot îmbunătăți șansa de sarcină spontană, dar trebuie pus în balanță efectul asupra rezervei ovariene.

Totuși, niciuna dintre tehnicile chirurgicale nu garantează obținerea unei sarcini.

Ce rol poate avea chirurgia robotică?

Chirurgia robotică poate fi utilizată în cadrul unei intervenții pentru endometrioză ovariană, mai ales atunci când endometriomul face parte dintr-o boală pelvină mai complexă.

Sistemul da Vinci Xi poate oferi:

  • imagine tridimensională mărită;
  • instrumente articulate;
  • disecție precisă;
  • posibilitatea tratării simultane a altor leziuni pelvine.

În cazul ovarului, obiectivul esențial rămâne însă conservarea țesutului sănătos. Tehnologia robotică nu elimină complet riscul de reducere a rezervei ovariene.

Chirurgia robotică protejează mai bine rezerva ovariană decât laparoscopia?

Nu există suficiente dovezi pentru a afirma acest lucru. Rezerva ovariană este influențată mai ales de:

  • tehnica de separare a chistului;
  • cantitatea de țesut ovarian îndepărtată;
  • modalitatea de hemostază;
  • bilateralitatea bolii;
  • intervențiile anterioare;
  • experiența chirurgului.

Prin urmare, simplul fapt că operația este robotică nu garantează o protecție mai bună a ovarului.

Se poate opera endometriomul fără să fie scos ovarul?

În majoritatea cazurilor la paciente de vârstă reproductivă, obiectivul este tocmai păstrarea ovarului. 

Îndepărtarea ovarului NU este tratamentul standard automat pentru un endometriom. Poate fi luată în discuție doar în situații selectate, în funcție de vârstă, anatomie, suspiciuni diagnostice și istoricul pacientei.

Endometriomul se poate transforma în cancer?

Endometrioza este o afecțiune benignă. Există, însă, o asociere cu o creștere mică a riscului pentru anumite tipuri rare de cancer ovarian.

Aceasta nu înseamnă că un endometriom obișnuit va deveni cancer. Un aspect imagistic atipic, modificările rapide sau alte semne suspecte necesită însă evaluare suplimentară.

Este obligatoriu examenul anatomopatologic după operație?

Țesutul îndepărtat chirurgical este în mod obișnuit trimis pentru examinare anatomopatologică. Aceasta permite confirmarea diagnosticului și excluderea altor tipuri de leziuni.

Ce întrebări sunt utile înainte de operație?

O pacientă cu endometriom poate întreba:

  • Este necesară operația acum?
  • Care este rezerva mea ovariană?
  • Endometriomul este unilateral sau bilateral?
  • Ce tehnică veți utiliza?
  • Se va îndepărta capsula sau va fi utilizată ablația?
  • Cum va fi controlată sângerarea?
  • Ce risc există pentru țesutul ovarian sănătos?
  • Este necesară evaluarea fertilității înainte de intervenție?
  • Ar trebui discutată conservarea ovocitelor?
  • Ce risc există ca endometriomul să reapară?
  • Ce se întâmplă dacă aleg să nu mă operez acum?

Aceste întrebări sunt deosebit de importante atunci când sarcina este un obiectiv prezent sau viitor.

Tratamentul endometriomului ovarian în cadrul Elytis Hospital Iași

În cadrul programului de chirurgie robotică ginecologică Elytis Hospital Iași, Dr. Vieriu Moțoc Răzvan realizează intervenții pentru endometrioză cu sistemul robotic da Vinci Xi, pentru pacientele la care acest abord este indicat.

În cazul endometrioamelor ovariene, planificarea tratamentului trebuie să urmărească atât controlul bolii, cât și protejarea pe cât posibil a țesutului ovarian sănătos. Pentru pacientele care își doresc o sarcină, evaluarea rezervei ovariene și integrarea intervenției într-un plan reproductiv pot avea o importanță deosebită.

Mai multe informații despre chirurgia robotică ginecologică sunt disponibile pe chirurgieroboticaiasi.ro, iar informații despre serviciile medicale și echipa Elytis Hospital pot fi consultate pe elytis-hospital.ro.

Pentru evaluare și programare pentru o consultație de specialitate, poți contacta echipa Elytis Hospital la 031 9006 sau poți completa formularul de programare disponibil pe site.

Întrebări frecvente despre endometriomul ovarian

Un endometriom poate împiedica ovulația?

Poate afecta funcția ovarului și poate fi asociat cu o rezervă ovariană mai redusă, dar ovulația poate continua. Impactul diferă în funcție de mărime, bilateralitate și starea ovarului.

AMH mic înseamnă că nu mai pot rămâne însărcinată?

Nu. AMH este un marker al rezervei ovariene, nu un test care stabilește singur dacă o sarcină este sau nu posibilă.

Endometriomul poate fi doar monitorizat?

Da, în anumite situații. Dacă nu există o indicație clară pentru intervenție, pot fi recomandate monitorizare și tratament medical, în funcție de simptome și obiectivele pacientei.

Un endometriom se poate sparge?

Ruptura spontană este posibilă, dar rară. Durerea abdominală bruscă și intensă necesită evaluare medicală.

Dacă am un singur ovar cu endometriom, operația este mai riscantă pentru fertilitate?

Conservarea țesutului ovarian devine deosebit de importantă atunci când există un singur ovar funcțional. Strategia trebuie individualizată atent.

Dacă am două endometrioame pe același ovar, trebuie îndepărtate ambele?

Nu există o regulă universală. Chirurgul trebuie să echilibreze beneficiul îndepărtării leziunilor cu riscul pierderii unei cantități prea mari de țesut sănătos.

După operație, AMH poate crește din nou?

Unele studii arată o recuperare parțială a markerilor rezervei ovariene în timp, dar valorile nu revin întotdeauna la nivelurile preoperatorii.

Ultima revizuire medicală: 

12.10.2026, Dr. Răzvan Vieriu Moțoc, medic primar Obstetrică-Ginecologie, specializare Chirurgie oncologică

Referințe: 

Programează-te la Centrul de Chirurgie Robotică Elytis

Dacă ai nevoie de o intervenție chirurgicală sau dorești o a doua opinie medicală, echipa Elytis îți poate oferi evaluare completă și soluții personalizate.