Luni – Vineri: 08:00 – 20:00 Programări: 0319006

Endometrioza poate reveni după operație? Recidiva, tratamentul ulterior și monitorizarea

pacienta discuta c medic ginecolog dupa ecografie

Operația poate îndepărta leziunile de endometrioză identificate și poate ameliora semnificativ simptomele, dar nu transformă endometrioza într-o afecțiune vindecată. Endometrioza este o boală cronică, iar după intervenție pot reapărea în timp simptomele, leziunile sau endometrioamele ovariene.

O pacientă poate avea din nou durere fără ca imagistica să arate o leziune recurentă importantă. Alta poate avea un endometriom nou fără simptome severe. De aceea, noțiunea de „recidivă” trebuie interpretată în context. Tratamentul după operație și modul de monitorizare depind de tipul bolii, simptome, dorința de sarcină și intervenția efectuată.

Ce înseamnă recidiva endometriozei?

Termenul poate descrie mai multe situații:

  • reapariția durerii;
  • apariția unor noi leziuni de endometrioză;
  • reapariția unui endometriom ovarian;
  • revenirea unor simptome digestive sau urinare;
  • necesitatea unei noi intervenții chirurgicale.

Aceste rezultate nu apar întotdeauna simultan. De aceea, studiile despre recurență pot raporta procente foarte diferite în funcție de ceea ce măsoară.

Dacă durerea revine, înseamnă automat că endometrioza a reapărut?

Nu. Durerea pelvină după operație poate avea mai multe cauze. Pe lângă endometrioză, pot contribui:

  • aderențele;
  • adenomioza;
  • disfuncția planșeului pelvin;
  • sensibilizarea sistemului nervos;
  • sindromul vezicii dureroase;
  • afecțiuni digestive;
  • alte cauze ginecologice.

Prin urmare, reapariția durerii nu trebuie interpretată automat ca dovadă că leziunile de endometrioză au revenit. Este necesară o nouă evaluare.

Cât de frecvent poate reveni endometrioza?

Nu există o rată a recurenței valabilă pentru toate formele bolii. Riscul depinde de:

  • tipul endometriozei;
  • localizare;
  • intervenția efectuată;
  • durata urmăririi;
  • tratamentul hormonal postoperator;
  • vârsta pacientei;
  • existența unor leziuni reziduale;
  • dorința de sarcină.

Pentru endometriomul ovarian, o meta-analiză publicată în 2024 a analizat pacientele care nu au urmat tratament hormonal postoperator. Ratele estimate de recurență au fost:

  • aproximativ 4% la 3 luni;
  • 14% la 6 luni;
  • 17% la 12 luni;
  • până la 27% la 24 de luni.

Aceste cifre se referă la reapariția endometriomului ovarian, nu la toate formele de endometrioză.

Recidiva înseamnă automat o nouă operație?

Nu. Un studiu cu urmărire pe termen lung a 756 de paciente operate pentru endometriom a identificat recurența unui endometriom la 27,9% dintre paciente, dar numai 8,3% au ajuns la o nouă intervenție.

Așadar, identificarea unei recidive nu înseamnă automat că trebuie efectuată din nou chirurgia. Decizia depinde de:

  • simptome;
  • dimensiunea leziunii;
  • localizare;
  • dorința reproductivă;
  • rezerva ovariană;
  • tratamentele disponibile;
  • riscurile unei noi operații.

De ce poate reapărea boala dacă leziunile au fost îndepărtate?

Endometrioza este o afecțiune biologică cronică. Chirurgia tratează leziunile identificate în momentul intervenției, dar nu modifică definitiv toate mecanismele care favorizează apariția bolii.

Pot exista:

  • leziuni microscopice care nu pot fi identificate;
  • focare aflate în alte regiuni;
  • apariția unor noi leziuni în timp;
  • persistența unor mecanisme hormonale și inflamatorii.

Din acest motiv, o operație tehnic corectă nu poate garanta absența definitivă a recurenței.

Contează cât de complet a fost excizată endometrioza?

Da, dar problema este mai complexă decât ideea de „a scoate tot”. În special în endometrioza profundă, chirurgul trebuie să echilibreze excizia bolii cu protejarea organelor și funcției acestora.

O leziune poate fi apropiată de:

  • ureter;
  • intestin;
  • vezică;
  • vase;
  • nervi.

Încercarea de a îndepărta țesut suplimentar cu orice preț poate crește riscul de complicații. Pentru endometrioza profundă, ESHRE arată că datele existente nu permit concluzii ferme privind diferențele de recurență între diverse tehnici chirurgicale.

Tratamentul hormonal după operație poate reduce riscul de recidivă?

Da, pentru pacientele care nu încearcă imediat să obțină o sarcină, tratamentul hormonal postoperator poate reduce riscul de recurență și reapariția durerii. O meta-analiză care a inclus peste 2.100 de paciente a arătat că supresia hormonală postoperatorie a fost asociată cu o reducere semnificativă a riscului de recurență comparativ cu monitorizarea fără tratament hormonal.

ESHRE recomandă discutarea tratamentului hormonal postoperator pentru pacientele care nu doresc o sarcină imediată. NICE recomandă de asemenea luarea în considerare a tratamentului hormonal după excizia sau ablația laparoscopică pentru a prelungi beneficiile intervenției și a controla simptomele.

Ce tratament hormonal se utilizează după operație?

Alegerea este individualizată. Pot fi utilizate, în funcție de situație și de recomandarea medicului:

  • contraceptive hormonale combinate;
  • progestative;
  • sisteme intrauterine cu progestativ;
  • alte terapii hormonale indicate pentru endometrioză.

Nu există o singură schemă potrivită tuturor pacientelor. Contează:

  • simptomele;
  • contraindicațiile;
  • tolerabilitatea;
  • dorința de contracepție;
  • planurile de sarcină;
  • istoricul medical.

Cât timp trebuie urmat tratamentul hormonal după operație?

Nu există un interval unic. Pentru prevenirea recurenței, beneficiul este legat în general de utilizarea pe termen mai lung, atât timp cât tratamentul este potrivit și pacienta nu încearcă să obțină o sarcină.

ESHRE face diferența între tratamentul hormonal utilizat doar pe termen scurt după operație și tratamentul destinat prevenirii secundare a recurenței. În cazul endometriomului, studiile sugerează că durata mai lungă a tratamentului hormonal este asociată cu un risc mai redus de reapariție.

Tratamentul hormonal este obligatoriu după operație?

Nu. Sunt situații în care:

  • pacienta dorește imediat sarcină;
  • există contraindicații;
  • apar efecte adverse;
  • o altă strategie este mai potrivită.

Decizia trebuie adaptată.

Tratamentul hormonal postoperator este o opțiune pentru reducerea riscului de recidivă și controlul simptomelor, nu o obligație identică pentru toate pacientele.

Ce se întâmplă dacă pacienta dorește o sarcină?

Atunci, strategia este diferită. NICE recomandă să nu fie oferit tratament hormonal pacientelor care încearcă să obțină o sarcină cu scopul de a crește rata sarcinilor spontane, deoarece acesta nu îmbunătățește fertilitatea în perioada în care este utilizat.

Pentru o pacientă care dorește să conceapă, planul poate include:

  • încercarea unei sarcini spontane;
  • evaluarea fertilității;
  • reproducere asistată;
  • monitorizare.

Strategia depinde de vârstă, rezervă ovariană și ceilalți factori reproductivi.

Citește și: Fertilitatea după operația pentru endometrioză: poate crește șansa de a obține o sarcină?

Sarcina previne recidiva endometriozei?

Nu poate fi considerată tratament preventiv. Sarcina produce modificări hormonale care pot modifica temporar simptomele, dar nu vindecă endometrioza și nu garantează că boala nu va reveni ulterior.

O pacientă nu trebuie sfătuită să obțină o sarcină pentru a „trata” endometrioza.

Endometriomul ovarian poate reapărea?

Da. Meta-analiza din 2024 dedicată pacientelor care nu au urmat tratament hormonal după intervenție a raportat o recurență de până la 27% la 24 de luni.

Tratamentul hormonal postoperator poate reduce acest risc la pacientele care nu urmăresc imediat o sarcină.

Citește și: Endometriomul ovarian: când se operează și cum poate fi protejat țesutul ovarian?

Dacă endometriomul reapare, trebuie operat din nou?

Nu automat. Aceasta este una dintre situațiile în care trebuie evitată o decizie reflexă. O nouă intervenție asupra ovarului poate afecta suplimentar țesutul ovarian sănătos și rezerva ovariană.

Trebuie analizate:

  • dimensiunea endometriomului;
  • simptomele;
  • vârsta;
  • AMH;
  • dacă este afectat un ovar sau ambele;
  • numărul operațiilor anterioare;
  • dorința de sarcină.

În anumite situații, monitorizarea sau tratamentul hormonal pot fi preferabile unei noi operații.

De ce operațiile repetate necesită mai multă prudență?

Fiecare intervenție poate produce:

  • aderențe;
  • cicatrici;
  • modificări anatomice;
  • pierdere suplimentară de țesut ovarian dacă este operat ovarul.

Prin urmare, recurența nu trebuie privită automat ca indicație pentru reintervenție. Mai ales în endometrioza ovariană, beneficiul unei noi operații trebuie pus în balanță cu impactul asupra fertilității.

Endometrioza profundă poate reveni?

Da, dar evaluarea recurenței este mai dificilă decât în cazul unui endometriom. Pot reapărea:

  • durerea;
  • simptomele digestive;
  • simptomele urinare;
  • leziuni vizibile imagistic.

Totuși, pentru endometrioza profundă există încă date insuficiente pentru a spune că o anumită tehnică chirurgicală previne mai bine recurența decât alta. 

Dacă revine durerea intestinală, este nevoie de o nouă operație?

Nu automat. Durerea la defecație, constipația sau balonarea pot avea și alte cauze. Înaintea unei reintervenții trebuie reevaluate:

  • anatomia intestinală;
  • existența unei leziuni recurente;
  • gradul de stenoză;
  • alte afecțiuni digestive;
  • impactul real asupra calității vieții.

Citește și: Endometrioza intestinală: când este necesară operația și ce poate presupune intervenția?

Ce se întâmplă dacă reapare endometrioza ureterală?

Aceasta este o situație care necesită evaluare atentă deoarece poate afecta drenajul renal. Monitorizarea poate include:

  • ecografie renală;
  • evaluarea ureterului;
  • teste ale funcției renale;
  • imagistică suplimentară.

Simptomele nu sunt întotdeauna suficiente pentru a aprecia severitatea afectării.

Citește și: Endometrioza vezicii și a ureterelor: când este necesară o echipă multidisciplinară?

Este necesar un RMN periodic după operație?

Nu pentru toate pacientele. Monitorizarea endometriozei nu presupune automat realizarea unui RMN anual. Investigațiile sunt stabilite în funcție de:

  • tipul bolii;
  • simptome;
  • constatările de la control;
  • organele afectate;
  • intervenția efectuată.

Pentru anumite paciente poate fi suficientă evaluarea clinică și ecografia. RMN-ul este utilizat atunci când poate răspunde unei întrebări clinice concrete.

Cât de des trebuie făcut controlul periodic?

Nu există un interval universal. Se recomandă luarea în considerare a urmăririi ambulatorii, cu sau fără examen clinic și imagistică, mai ales în cazul pacientelor cu:

  • endometrioză profundă intestinală;
  • afectare vezicală sau ureterală;
  • unul sau mai multe endometrioame mai mari de 3 cm.

Frecvența controalelor este stabilită individual.

Ce simptome merită reevaluate după operație?

Poate fi indicată reevaluarea dacă apar sau reapar:

  • dureri menstruale importante;
  • durere pelvină persistentă;
  • durere la contact sexual;
  • durere la defecație;
  • simptome digestive ciclice;
  • durere la urinare;
  • sânge în urină;
  • dificultăți de concepție;
  • alte simptome similare celor existente înainte de operație.

Reapariția unui simptom nu stabilește singură diagnosticul de recurență, dar justifică evaluarea.

Există simptome care necesită evaluare mai rapidă?

Da. Afectarea ureterului sau intestinului poate produce probleme funcționale care necesită evaluare mai rapidă.

Situații precum:

  • durere severă nou apărută;
  • dificultăți importante la eliminarea urinei;
  • durere lombară asociată cu suspiciunea de obstrucție;
  • vărsături persistente;
  • distensie abdominală importantă;
  • imposibilitatea eliminării scaunului și gazelor;
  • sângerare importantă

necesită evaluare medicală promptă.

Poate fi prevenită complet recurența?

Nu există o strategie care să garanteze că endometrioza nu va reveni niciodată. Pot fi însă reduse riscurile și controlate simptomele prin:

  • alegerea corectă a intervenției;
  • tratament hormonal postoperator atunci când este potrivit;
  • monitorizare;
  • evitarea reintervențiilor inutile;
  • integrarea planului de fertilitate în strategia terapeutică.

Obiectivul pe termen lung este controlul bolii și menținerea calității vieții, nu realizarea repetată de intervenții chirurgicale.

O nouă operație este mai dificilă decât prima?

Poate fi. Operațiile anterioare pot determina:

  • aderențe;
  • modificarea anatomiei;
  • cicatrici;
  • dificultăți suplimentare de identificare a planurilor tisulare.

Dacă au fost operate ovarele, trebuie luată în calcul și rezerva ovariană.

Dacă au fost implicate intestinul sau tractul urinar, planificarea unei reintervenții poate necesita din nou o echipă multidisciplinară.

Chirurgia robotică reduce riscul de recidivă?

Nu există dovezi suficiente pentru această afirmație. Chirurgia robotică poate facilita anumite etape ale unei intervenții complexe, dar recurența endometriozei este influențată de biologia bolii și de numeroși factori individuali.

Nu există dovezi că simpla utilizare a sistemului robotic previne reapariția endometriozei mai bine decât laparoscopia convențională.

Ce rol are chirurgia robotică dacă este necesară o reintervenție?

În cazurile selectate, poate fi utilizată pentru realizarea unei noi intervenții minim invazive. Aderențele și anatomia modificată după operații precedente pot face disecția mai dificilă.

Sistemul robotic poate oferi:

  • vizualizare tridimensională mărită;
  • instrumente articulate;
  • control fin al disecției;
  • facilitarea suturilor complexe.

Alegerea abordului trebuie făcută însă în funcție de anatomia cazului și experiența echipei.

Ce întrebări sunt utile după operație?

La control, pacienta poate întreba:

  • A fost îndepărtată toată boala identificată?
  • Ce tip de endometrioză am avut?
  • Care este riscul de recurență în cazul meu?
  • Este recomandat tratament hormonal?
  • Cât timp ar trebui continuat?
  • Ce simptome ar trebui să mă determine să revin la control?
  • Este necesară ecografie periodică?
  • Este necesar RMN?
  • Cum se schimbă planul dacă îmi doresc o sarcină?
  • Ce se întâmplă dacă apare din nou un endometriom?
  • În ce situație ar fi justificată o nouă operație?

Aceste informații ajută la construirea unui plan pe termen lung, nu doar la gestionarea perioadei imediat postoperatorii.

Monitorizarea după chirurgia endometriozei în cadrul Elytis Hospital Iași

În cadrul programului de chirurgie robotică ginecologică Elytis Hospital Iași, Dr. Vieriu Moțoc Răzvan realizează intervenții pentru endometrioză cu sistemul robotic da Vinci Xi pentru pacientele la care acest abord este indicat.

După intervenție, strategia de monitorizare este stabilită în funcție de tipul endometriozei, localizare, simptome, intervenția efectuată și planurile reproductive. Pentru pacientele care nu urmăresc imediat obținerea unei sarcini, poate fi discutat tratamentul hormonal destinat controlului simptomelor și reducerii riscului de recurență.

Mai multe informații despre chirurgia robotică ginecologică sunt disponibile pe chirurgieroboticaiasi.ro, iar informații despre serviciile medicale și echipa Elytis Hospital pot fi consultate pe elytis-hospital.ro.

Pentru evaluare și programare pentru o consultație de specialitate, poți contacta echipa Elytis Hospital la 031 9006 sau poți completa formularul de programare disponibil pe site.

Întrebări frecvente despre recidiva endometriozei

Dacă endometrioza revine, înseamnă că prima operație nu a fost făcută corect?

Nu. Endometrioza poate recidiva și după o intervenție corect realizată deoarece este o afecțiune cronică. Recurența nu reprezintă singură dovada unei intervenții incomplete.

Un endometriom nou apare întotdeauna pe ovarul operat?

Nu. Poate apărea pe ovarul operat sau pe ovarul contralateral, în funcție de evoluția bolii.

Menopauza elimină complet riscul de recurență?

Activitatea bolii tinde să scadă după menopauză, dar simptomele sau leziunile pot persista în anumite situații. O simptomatologie nouă după menopauză trebuie evaluată medical.

Pot apărea din nou simptome chiar dacă ecografia este normală?

Da. Ecografia nu identifică toate formele de endometrioză și există și alte cauze ale durerii pelvine. Evaluarea trebuie făcută în context clinic.

Tratamentul hormonal trebuie început imediat după operație?

Momentul depinde de intervenție, obiectivele pacientei și recomandarea medicului. Pentru pacientele care doresc o sarcină imediat, strategia este diferită.

Dacă nu mai am dureri, mai trebuie să merg la control?

Planul de monitorizare depinde de forma bolii. În special în endometrioza profundă cu afectare intestinală, vezicală sau ureterală, controlul poate fi relevant chiar în absența durerii.

Reintervenția robotică este posibilă după o operație laparoscopică anterioară?

Poate fi posibilă în cazuri selectate. Intervențiile anterioare nu exclud automat abordul robotic, dar aderențele și anatomia modificată trebuie evaluate înainte de operație.

Ultima revizuire medicală: 

12.10.2026, Dr. Răzvan Vieriu Moțoc, medic primar Obstetrică-Ginecologie, specializare Chirurgie oncologică

Referințe: 

Programează-te la Centrul de Chirurgie Robotică Elytis

Dacă ai nevoie de o intervenție chirurgicală sau dorești o a doua opinie medicală, echipa Elytis îți poate oferi evaluare completă și soluții personalizate.