Atunci când o tumoră pulmonară poate fi îndepărtată chirurgical, una dintre primele întrebări este cât din plămân trebuie rezecat. În anumite situații este suficientă îndepărtarea unei porțiuni mai mici, în altele este necesară rezecția unui lob întreg. Această intervenție se numește lobectomie pulmonară.
Lobectomia robotică permite realizarea intervenției prin incizii de dimensiuni reduse, chirurgul controlând sistemul robotic pe întreaga durată a operației. Tehnologia oferă imagine tridimensională mărită asupra câmpului operator și instrumente articulate, utile pentru disecția precisă a bronhiilor, vaselor pulmonare și ganglionilor limfatici.
Pentru pacient, însă, întrebarea importantă nu este numai dacă operația poate fi realizată robotic. Mai întâi trebuie stabilit dacă lobectomia este intervenția potrivită, dacă tumora poate fi îndepărtată complet și dacă funcția pulmonară permite îndepărtarea unui lob în condiții acceptabile de siguranță.
În cadrul Elytis Hospital Iași, intervențiile de chirurgie toracică robotică sunt realizate cu sistemul da Vinci Xi, coordonarea cazurilor de chirurgie toracică fiind asigurată de Dr. Ciprian Sebastian Lovin, Medic Primar Chirurgie Toracică.
Ce este lobectomia pulmonară?
Lobectomia este intervenția chirurgicală prin care este îndepărtat unul dintre lobii plămânului.
Plămânul drept are trei lobi:
- lob superior;
- lob mijlociu;
- lob inferior.
Plămânul stâng are doi lobi:
- lob superior;
- lob inferior.
În timpul unei lobectomii nu este îndepărtată doar formațiunea tumorală. Chirurgul rezecă lobul pulmonar în care aceasta este localizată, împreună cu structurile vasculare și bronșice corespunzătoare și, în chirurgia oncologică, cu evaluarea ganglionilor limfatici regionali.
Lobectomia este o rezecție pulmonară anatomică, ceea ce înseamnă că sunt respectate limitele anatomice ale lobului și sunt controlate separat elementele sale vasculare și bronșice.
Pentru multe cazuri de cancer pulmonar fără celule mici aflate într-un stadiu în care tumora poate fi rezecată, lobectomia reprezintă una dintre principalele opțiuni chirurgicale.
Ghidul ESMO actualizat în 2025 recomandă lobectomia ca tratament chirurgical standard pentru tumorile pulmonare cu aspect solid, cu dimensiuni de peste 2 cm, atunci când situația oncologică și funcțională a pacientului permit intervenția. Pentru anumite tumori periferice de maximum 2 cm, fără afectare ganglionară identificată prin CT și PET, poate fi indicată o rezecție sublobară anatomică.
Prin urmare, o tumoră pulmonară nu înseamnă automat lobectomie. Dimensiunea este doar unul dintre criteriile care influențează decizia.
Cu cât afecțiunea este diagnosticată mai devreme, cu atât tratamentul este mai puțin invaziv. Descoperă programul SOS Nodul Pulmonar prin care pacienții la care s-a identificat o leziune pulmonară suspectă sunt complet evaluați și primesc un plan complet de tratament, avizat de o comisie multidisciplinară, în doar 10 zile.
Pentru ce afecțiuni poate fi indicată o lobectomie?
Cea mai frecventă indicație este reprezentată de cancerul pulmonar primar, în special cancerul pulmonar fără celule mici, atunci când boala este considerată rezecabilă.
Lobectomia poate fi utilizată și în alte situații atent selectate, în funcție de diagnosticul histopatologic, localizarea leziunii și particularitățile pacientului.
Decizia chirurgicală trebuie să răspundă la două întrebări diferite:
- Tumora poate fi îndepărtată complet?
- Pacientul poate tolera intervenția și pierderea funcțională asociată îndepărtării unui lob?
Aceste două criterii explică de ce doi pacienți cu tumori aparent asemănătoare pe CT pot primi recomandări terapeutice diferite.
În ce stadii ale cancerului pulmonar se poate face lobectomia?
Chirurgia are un rol important mai ales în cancerul pulmonar fără celule mici aflat în stadii precoce și în anumite forme de boală local avansată selectate multidisciplinar.
Conform ghidului ESMO 2025, pacienții cu cancer pulmonar fără celule mici operabil, în stadiile I și II, trebuie evaluați pentru tratament chirurgical dacă acceptă riscurile asociate intervenției.
Situația devine mai complexă atunci când există ganglioni afectați, extensie către structurile vecine sau când pacientul a primit chimioterapie, imunoterapie ori alte tratamente înaintea operației.
În aceste cazuri nu este suficientă simpla identificare a tumorii pe un CT. Sunt importante:
- tipul histologic;
- dimensiunea tumorii;
- localizarea acesteia;
- raportul cu bronhiile și vasele pulmonare;
- afectarea ganglionilor limfatici;
- existența sau absența metastazelor;
- răspunsul la eventualul tratament preoperator;
- funcția respiratorie;
- riscul cardiovascular;
- starea generală a pacientului.
Pentru cazurile oncologice, decizia optimă este una multidisciplinară, cu participarea specialităților implicate în diagnosticul și tratamentul cancerului pulmonar.
Citește și: Opțiuni terapeutice actuale pentru cancerul pulmonar
Ce înseamnă că un cancer pulmonar este operabil?
Termenii „operabil” și „rezecabil” sunt uneori utilizați ca și cum ar însemna același lucru, însă descriu două aspecte diferite.
Rezecabilitatea se referă în primul rând la tumoră. Chirurgul și echipa oncologică trebuie să stabilească dacă boala poate fi îndepărtată chirurgical cu intenție oncologică adecvată.
Operabilitatea se referă și la pacient. O persoană poate avea o tumoră tehnic rezecabilă, dar o rezervă respiratorie sau cardiovasculară care face ca o anumită operație să prezinte un risc prea mare.
De aceea, înaintea lobectomiei sunt analizate atât cancerul, cât și capacitatea organismului de a tolera intervenția.
Citește și: Cancer pulmonar operabil: când poate fi îndepărtată tumora și cum se decide tipul operației?
Ce investigații sunt necesare înaintea unei lobectomii?
Evaluarea diferă în funcție de fiecare caz, dar poate include mai multe etape.
CT toracic
Tomografia computerizată ajută la evaluarea dimensiunii și poziției tumorii, raporturilor cu bronhiile, vasele și structurile vecine și poate identifica ganglioni limfatici suspecți.
PET-CT
În cancerul pulmonar, PET-CT poate furniza informații importante despre activitatea metabolică a tumorii, ganglionilor și eventualelor leziuni aflate la distanță.
O leziune care captează trasor pe PET-CT nu este însă automat malignă, iar lipsa captării nu exclude în orice situație cancerul. Rezultatul trebuie interpretat în contextul tuturor investigațiilor.
Bronhoscopie
Bronhoscopia permite examinarea interiorului căilor respiratorii și, în anumite situații, recoltarea de probe.
Biopsie și examen anatomopatologic
Diagnosticul de cancer trebuie stabilit histopatologic ori de câte ori strategia terapeutică și situația clinică permit și necesită acest lucru.
Există însă situații în care traseul diagnostic poate fi diferit, iar decizia trebuie individualizată.
Evaluarea ganglionilor mediastinali
Ganglionii aflați între cei doi plămâni pot modifica stadiul cancerului și tratamentul recomandat.
În funcție de rezultatele CT și PET-CT și de localizarea tumorii, poate fi necesară prelevarea de probe ganglionare prin proceduri precum EBUS sau alte tehnici de stadializare mediastinală.
Ghidul european ERS, ESGE și ESTS actualizat recomandă utilizarea endosonografiei pentru stadializarea ganglionară tisulară a mediastinului în cazurile în care aceasta este indicată.
Evaluarea funcției pulmonare
Îndepărtarea unui lob reduce cantitatea de țesut pulmonar funcțional. Din acest motiv, chirurgul trebuie să estimeze dacă plămânul rămas va asigura o funcție respiratorie suficientă după intervenție.
Sunt utilizate teste precum:
- spirometria;
- FEV1;
- capacitatea de difuziune a monoxidului de carbon, DLCO;
- estimarea funcției pulmonare postoperatorii;
- în anumite cazuri, teste de efort.
Ghidul comun ERS/ESTS din 2025 recomandă măsurarea preoperatorie a DLCO pentru evaluarea riscului de complicații și mortalitate după chirurgia cancerului pulmonar.
Pentru pacienții cu rezultate funcționale limitate pot fi necesare investigații suplimentare înaintea deciziei chirurgicale.
Evaluarea cardiovasculară
O operație pulmonară presupune anestezie generală și solicitare cardiovasculară. În funcție de vârstă, simptome, antecedente și factorii de risc, pot fi necesare investigații cardiologice suplimentare.
Lobectomie sau o operație mai mică?
Nu toate tumorile necesită îndepărtarea unui lob întreg. Există mai multe tipuri de rezecții pulmonare.
Rezecția atipică sau wedge
Este îndepărtată o porțiune de plămân care conține leziunea, fără respectarea unui segment anatomic complet.
Segmentectomia
Este îndepărtat unul sau mai multe segmente anatomice ale unui lob.
Lobectomia
Este îndepărtat întregul lob pulmonar în care se află tumora.
Bilobectomia
Poate fi necesară în anumite tumori ale plămânului drept și presupune îndepărtarea a doi lobi.
Pneumonectomia
Presupune îndepărtarea întregului plămân și este rezervată situațiilor în care o intervenție mai conservatoare nu permite obținerea rezultatului oncologic necesar.
Tendința chirurgiei toracice moderne este de a păstra cât mai mult parenchim pulmonar posibil fără a compromite tratamentul oncologic.
Aceasta nu înseamnă că o intervenție mai mică este automat mai bună. Operația trebuie aleasă astfel încât să ofere un echilibru între controlul cancerului și conservarea funcției pulmonare.
Citește și: Lobectomie, segmentectomie sau rezecție atipică: cum se decide cât plămân trebuie îndepărtat?
Ce este lobectomia robotică?
În lobectomia asistată robotic, chirurgul efectuează intervenția cu ajutorul unei platforme robotice. Robotul nu operează autonom și nu ia decizii.
Chirurgul controlează instrumentele în permanență de la consola sistemului. Mișcările efectuate de acesta sunt transmise instrumentelor aflate în interiorul toracelui.
Sistemul da Vinci Xi oferă:
- imagine tridimensională de înaltă definiție și mărită;
- instrumente articulate care permit mișcări în spații anatomice restrânse;
- filtrarea tremorului fiziologic al mâinii;
- control precis al instrumentelor în timpul disecției;
- posibilitatea realizării unor manevre complexe prin incizii de dimensiuni reduse.
Aceste caracteristici sunt utile în chirurgia toracică, unde vasele pulmonare, bronhiile și ganglionii trebuie disecați într-un spațiu anatomic limitat.
Cum se desfășoară o lobectomie robotică?
Operația se realizează sub anestezie generală. După poziționarea pacientului, sunt create inciziile prin care sunt introduse camera și instrumentele robotice. Sistemul este apoi conectat la trocarele chirurgicale, iar chirurgul operează de la consolă.
În linii generale, intervenția presupune:
- explorarea cavității toracice;
- identificarea lobului și a formațiunii;
- disecția structurilor anatomice;
- controlul și secționarea vaselor care deservesc lobul respectiv;
- controlul bronhiei lobare;
- separarea lobului de restul plămânului;
- evaluarea și îndepărtarea ganglionilor indicați;
- introducerea piesei operatorii într-un sistem special de extracție;
- extragerea lobului prin una dintre incizii;
- verificarea hemostazei și a etanșeității pulmonare;
- plasarea drenului toracic atunci când este necesar;
- închiderea inciziilor.
Ordinea exactă a etapelor poate diferi în funcție de lobul operat, anatomia pacientului și caracteristicile tumorii.
Tumora este tăiată cu robotul?
Scopul intervenției oncologice nu este simpla excizie a nodulului vizibil. Atunci când este indicată lobectomia, chirurgul îndepărtează lobul pulmonar care conține tumora, respectând principiile oncologice și anatomice ale intervenției.
Piesa operatorie este apoi trimisă pentru examen anatomopatologic, care poate furniza informații despre:
- tipul exact al tumorii;
- dimensiunea acesteia;
- gradul de diferențiere;
- invazia anumitor structuri;
- marginile de rezecție;
- ganglionii limfatici;
- stadiul patologic final.
Acest rezultat poate modifica tratamentul recomandat după operație.
De ce se scot ganglioni în timpul lobectomiei pentru cancer?
Cancerul pulmonar se poate răspândi prin sistemul limfatic către ganglionii din hilul pulmonar și mediastin. Evaluarea ganglionilor are două roluri esențiale: stadializarea corectă a bolii și controlul oncologic local și regional.
Un ganglion care pare normal la investigațiile imagistice poate conține uneori celule tumorale microscopice. Din acest motiv, evaluarea ganglionară chirurgicală face parte din chirurgia oncologică pulmonară.
Ghidul ESMO 2025 recomandă disecția a cel puțin trei stații ganglionare mediastinale și trei hilare pentru o stadializare conformă standardelor IASLC. Rezultatul anatomopatologic al ganglionilor poate schimba stadiul bolii și poate influența necesitatea tratamentului postoperator.
Citește și: Limfadenectomia în cancerul pulmonar: de ce sunt îndepărtați ganglionii în timpul operației?
Lobectomie robotică, VATS sau operație deschisă?
O lobectomie poate fi realizată prin mai multe aborduri.
Chirurgia robotică, RATS
Operația este efectuată prin incizii reduse, cu instrumente controlate robotic de către chirurg și imagine tridimensională mărită.
Chirurgia toracoscopică, VATS
Intervenția este realizată tot prin incizii reduse, utilizând o cameră video și instrumente toracoscopice.
Toracotomia
Chirurgia deschisă presupune o incizie toracică mai mare și oferă acces direct în cavitatea toracică.
Atât RATS, cât și VATS sunt tehnici minim invazive acceptate pentru rezecția cancerului pulmonar în cazurile potrivite.
Conform ghidului ESMO 2025, VATS sau RATS sunt recomandate pentru pacienții cu tumori NSCLC în stadiile I și II atunci când abordul este adecvat cazului.
Literatura comparativă recentă arată rezultate oncologice și perioperatorii în mare parte comparabile între lobectomia robotică și VATS.
O meta-analiză din 2025 care a inclus patru studii randomizate și 548 de pacienți nu a identificat diferențe semnificative între RATS și VATS în ceea ce privește complicațiile generale, conversia la chirurgie deschisă, mortalitatea perioperatorie, durata spitalizării sau supraviețuirea.
Prin urmare, chirurgia robotică nu trebuie prezentată ca fiind în mod universal superioară toracoscopiei. Alegerea abordului depinde de anatomie, caracteristicile tumorii, experiența chirurgului și echipei și situația clinică individuală.
Ce avantaje tehnice poate oferi sistemul robotic?
Pentru chirurg, platforma robotică poate oferi:
- vedere tridimensională mărită;
- mobilitate extinsă a instrumentelor;
- precizie crescută a mișcărilor;
- acces bun în zone anatomice profunde;
- ergonomie îmbunătățită în timpul procedurilor complexe;
- posibilitatea unei disecții fine în jurul vaselor, bronhiilor și ganglionilor.
Unele studii au identificat o recoltare ganglionară mai extinsă în chirurgia robotică, însă avantajul clinic al acestui aspect și diferențele dintre RATS și VATS continuă să fie evaluate.
Pentru pacient, beneficiul unei abordări minim invazive trebuie analizat în contextul întregii intervenții, nu doar al tehnologiei utilizate.
Se poate transforma o operație robotică într-o operație deschisă?
Da. În chirurgie, siguranța pacientului are prioritate față de menținerea unui anumit tip de abord. O operație începută robotic poate necesita conversie către toracotomie dacă apar situații precum:
- sângerare care necesită acces rapid;
- aderențe importante;
- particularități anatomice;
- extensie tumorală mai mare decât cea anticipată;
- imposibilitatea efectuării în siguranță a unei etape a intervenției prin abordul inițial.
Conversia nu înseamnă că operația a „eșuat”. Este o decizie chirurgicală de siguranță.
Cât durează o lobectomie robotică?
Nu există o durată universală. Timpul operator este influențat de:
- lobul care trebuie îndepărtat;
- dimensiunea și poziția tumorii;
- anatomia vasculară;
- existența aderențelor;
- afectarea ganglionară;
- intervenții toracice anterioare;
- complexitatea disecției.
Din acest motiv, durata unei operații nu poate fi estimată corect doar pornind de la diagnosticul „lobectomie”.
Ce este drenul toracic?
După o rezecție pulmonară poate fi montat un tub de dren în cavitatea toracică. Rolul său este să evacueze:
- aerul;
- sângele;
- lichidele care se pot acumula după operație.
Plămânul rămas trebuie să se reexpansioneze în interiorul toracelui.
Echipa medicală monitorizează cantitatea de lichid drenată și existența eventualelor pierderi de aer înainte de a decide momentul în care drenul poate fi scos. Durata drenajului diferă de la un pacient la altul.
Ce este pierderea de aer după lobectomie?
După rezecția pulmonară, din suprafața plămânului poate exista temporar o mică scurgere de aer către cavitatea pleurală. În multe situații aceasta se închide spontan. Dacă persistă mai mult timp, poate prelungi necesitatea drenajului toracic și uneori durata spitalizării.
Riscul depinde de factori precum starea țesutului pulmonar, emfizemul, tipul de rezecție și particularitățile intervenției.
Poți respira normal după ce este îndepărtat un lob pulmonar?
Mulți pacienți se tem că îndepărtarea unui lob va însemna automat o limitare respiratorie severă. Nu există însă un răspuns identic pentru toată lumea. Funcția respiratorie după operație depinde de:
- cât de bine funcționau plămânii înainte;
- lobul îndepărtat;
- cantitatea și calitatea parenchimului pulmonar restant;
- existența BPOC sau a emfizemului;
- bolile cardiovasculare;
- nivelul de activitate;
- fumat;
- recuperarea postoperatorie.
Organismul se adaptează la noua situație, iar plămânul rămas ocupă o parte din spațiul disponibil și își adaptează funcția.
Lobul îndepărtat nu crește însă la loc. Tocmai de aceea evaluarea funcției pulmonare înaintea operației este esențială.
Citește și: Cum se schimbă respirația după lobectomie? Viața cu un lob pulmonar în minus
Cum este recuperarea după lobectomia robotică?
Recuperarea începe încă din primele zile după intervenție. Echipa medicală urmărește:
- respirația;
- oxigenarea;
- drenajul toracic;
- controlul durerii;
- mobilizarea;
- capacitatea de a tuși și elimina secrețiile;
- funcția cardiovasculară;
- semnele eventualelor complicații.
Mobilizarea precoce și exercițiile respiratorii fac parte din recuperarea după chirurgia pulmonară. Revenirea la activitățile cotidiene este progresivă și diferă de la un pacient la altul.
Tipul de activitate profesională, evoluția postoperatorie și bolile asociate influențează momentul revenirii la muncă și la efort mai intens.
Citește și: Recuperarea după lobectomia robotică: dren, durere, respirație, efort și revenirea la activitățile obișnuite
Cât durează spitalizarea?
Durata internării nu trebuie prezentată ca un număr fix.
Pacientul poate fi externat atunci când evoluția este corespunzătoare, durerea poate fi controlată, mobilizarea este sigură, respirația este stabilă și situația drenului toracic permite externarea conform protocolului echipei medicale.
Complicațiile, pierderea persistentă de aer sau bolile asociate pot prelungi spitalizarea.
Este dureroasă lobectomia robotică?
Orice intervenție toracică poate produce durere postoperatorie. Chiar dacă inciziile sunt mai mici decât în chirurgia deschisă, acestea traversează peretele toracic și spațiile intercostale.
Controlul durerii este important nu doar pentru confort. Un pacient care își poate controla durerea poate respira profund, tuși eficient și se poate mobiliza mai ușor, reducând astfel riscul unor complicații respiratorii.
Ce complicații pot apărea după lobectomie?
Lobectomia este o intervenție chirurgicală majoră. Printre complicațiile posibile se numără:
- sângerarea;
- pierderea persistentă de aer;
- pneumonie;
- atelectazie;
- tulburări de ritm cardiac, inclusiv fibrilație atrială;
- infecții;
- tromboembolism;
- probleme respiratorii;
- acumularea de lichid sau aer în cavitatea pleurală;
- complicații ale plăgilor;
- necesitatea unei noi intervenții în situații rare.
Riscul nu este același pentru toți pacienții. Vârsta, funcția pulmonară, bolile cardiovasculare, fumatul, starea nutrițională și complexitatea intervenției pot influența evoluția postoperatorie.
Ce aflăm din rezultatul anatomopatologic după lobectomie?
Rezultatul anatomopatologic final este una dintre cele mai importante etape ale tratamentului. Acesta poate confirma:
- tipul exact al tumorii;
- dimensiunea reală;
- extensia locală;
- implicarea pleurei sau a altor structuri;
- statusul marginilor chirurgicale;
- numărul și localizarea ganglionilor analizați;
- existența sau absența metastazelor ganglionare.
Pe baza acestor informații este stabilit stadiul patologic, care poate fi diferit de stadiul estimat înaintea operației.
Operația înseamnă că tratamentul cancerului s-a încheiat?
Nu întotdeauna. Pentru unele forme de cancer pulmonar aflate într-un stadiu precoce, intervenția chirurgicală poate reprezenta tratamentul principal.
Pentru alți pacienți, rezultatul anatomopatologic și caracteristicile biologice ale tumorii pot indica necesitatea unui tratament suplimentar.
Acesta poate include, în funcție de caz:
- chimioterapie;
- imunoterapie;
- terapie țintită;
- radioterapie;
- alte strategii stabilite multidisciplinar.
De aceea, traseul pacientului nu se termină în sala de operație. Rezultatul anatomopatologic trebuie integrat într-o nouă evaluare oncologică și multidisciplinară.
Ce rol are echipa multidisciplinară?
Cancerul pulmonar implică frecvent mai multe specialități:
- chirurgie toracică;
- pneumologie;
- oncologie medicală;
- radioterapie;
- radiologie;
- medicină nucleară;
- anatomie patologică;
- ATI;
- alte specialități, după caz.
Echipa multidisciplinară poate analiza investigațiile, stadiul bolii, funcția pacientului și opțiunile terapeutice disponibile pentru a stabili succesiunea optimă a tratamentelor.
A doua opinie înaintea unei lobectomii
Atunci când este recomandată îndepărtarea unui lob pulmonar, pacientul poate solicita o evaluare suplimentară înainte de luarea deciziei. Aceasta poate fi utilă în special atunci când există întrebări precum:
- Este necesară lobectomia sau poate fi păstrată o parte mai mare din plămân?
- Tumora este într-adevăr operabilă?
- Operația poate fi efectuată robotic?
- Este necesar un tratament oncologic înainte de intervenție?
- Există ganglioni suspecți?
- Ce funcție pulmonară va rămâne după operație?
- Este necesară pneumonectomia sau există o variantă care conservă mai mult plămân?
Pentru o evaluare completă sunt utile documentele medicale disponibile, inclusiv imaginile CT sau PET-CT pe suport digital, rezultatele biopsiei, bronhoscopiei, analizelor și explorărilor funcționale.
Cine efectuează intervențiile de chirurgie toracică robotică?
Dr. Ciprian Sebastian Lovin, Medic Primar Chirurgie Toracică, efectuează intervenții de chirurgie toracică și chirurgie robotică în cadrul Elytis Hospital Iași.
Evaluarea preoperatorie are rolul de a stabili nu doar dacă o intervenție este posibilă tehnic, ci și care este operația potrivită pentru boala respectivă și pentru rezerva funcțională a pacientului.
Pentru programarea unei consultații de chirurgie toracică puteți apela 031 9006 sau completați formularul de programare online disponibil pe site..
Întrebări frecvente despre lobectomia robotică
Nu. Sistemul robotic nu efectuează autonom intervenția. Toate mișcările instrumentelor sunt controlate de chirurg.
Este îndepărtat unul dintre lobii plămânului. În cazul unei intervenții oncologice sunt evaluați și ganglionii limfatici regionali conform indicației chirurgicale.
Cancerul pulmonar reprezintă una dintre principalele indicații, dar lobectomia poate fi necesară și în alte afecțiuni selectate.
Nu. Operabilitatea depinde de stadiul bolii, localizarea și extensia tumorii, ganglioni, metastaze, funcția pulmonară, starea cardiovasculară și starea generală.
Nu. Pentru anumite tumori poate fi suficientă o segmentectomie sau o altă rezecție, în timp ce pentru altele poate fi necesară o intervenție mai extinsă.
Lobectomia îndepărtează un lob pulmonar întreg. Segmentectomia îndepărtează unul sau mai multe segmente anatomice din interiorul lobului.
Nu. Țesutul îndepărtat nu se regenerează sub forma unui nou lob. Restul plămânului și organismul se adaptează funcțional în grade diferite de la un pacient la altul.
Mulți pacienți pot reveni la o viață activă după lobectomie, dar capacitatea respiratorie ulterioară depinde de funcția pulmonară preoperatorie și de bolile asociate. Tocmai de aceea aceasta este evaluată înainte de operație.
Evaluarea ganglionară face parte din stadializarea chirurgicală a cancerului pulmonar și este esențială pentru stabilirea stadiului patologic și a tratamentului ulterior.
Ambele sunt aborduri minim invazive acceptate. Studiile randomizate disponibile arată rezultate în general comparabile. Alegerea trebuie făcută în funcție de cazul clinic, anatomie și experiența echipei chirurgicale.
Da. Dacă siguranța pacientului o impune, chirurgul poate decide conversia către toracotomie.
În mod obișnuit este necesar drenaj toracic după rezecția pulmonară. Durata acestuia depinde de evoluția postoperatorie, cantitatea de lichid și existența eventualelor pierderi de aer.
Nu există o perioadă identică pentru toți pacienții. Recuperarea depinde de amploarea intervenției, funcția pulmonară, vârstă, boli asociate și evoluția postoperatorie.
Uneori da. Decizia depinde de rezultatul anatomopatologic, stadiul final al bolii și caracteristicile tumorii.
Afectarea ganglionară poate modifica stadiul cancerului și poate determina recomandarea unor tratamente oncologice suplimentare. Situația este analizată multidisciplinar.
Ultima revizuire medicală:
13.10.2026, Dr. Ciprian Sebastian Lovin, medic primar Chirurgie toracică
Resurse:
- Zer, Alona, et al. “Early and Locally Advanced Non-Small-Cell Lung Cancer: ESMO Clinical Practice Guideline for Diagnosis, Treatment and Follow-Up.” Annals of Oncology, vol. 36, no. 11, 2025, pp. 1245–1262.
ESMO / Annals of Oncology, ghid NSCLC 2025 - Brunelli, Alessandro, et al. “European Respiratory Society and European Society of Thoracic Surgeons Clinical Practice Guideline on Fitness for Curative Intent Treatment of Lung Cancer.” European Respiratory Journal, vol. 66, no. 5, 2025, article 2500156.
European Respiratory Journal, ERS/ESTS 2025 - Mirza, Wajahat, et al. “Robotic-Assisted vs Video-Assisted Thoracoscopic Lobectomy for Non-Small Cell Lung Cancer: A GRADE-Assessed Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials on Surgical Quality, Perioperative, and Oncologic Outcomes.” Journal of Robotic Surgery, vol. 19, 2025, article 651.
PubMed, meta-analiză RATS vs VATS 2025 - Kneuertz, Peter J., et al. “Long-Term Outcomes of Robotic versus Video-Assisted Pulmonary Lobectomy for Non-Small Cell Lung Cancer: Systematic Review and Meta-Analysis of Reconstructed Patient Data.” Journal of Thoracic Disease, 2023.
PubMed, rezultate pe termen lung RATS vs VATS - American Cancer Society. “Surgery for Non-Small Cell Lung Cancer.” American Cancer Society.
American Cancer Society, chirurgie NSCLC - European Society of Thoracic Surgeons. “Guidelines.” ESTS.
European Society of Thoracic Surgeons, ghiduri