„Dacă mi-au scos și ganglionii, înseamnă că s-a răspândit cancerul?” Este o întrebare frecventă după o intervenție pentru cancer pulmonar. Răspunsul este nu. Îndepărtarea ganglionilor limfatici nu înseamnă automat că aceștia sunt afectați de cancer.
Evaluarea ganglionilor face parte din chirurgia oncologică a cancerului pulmonar deoarece permite stabilirea mai precisă a stadiului bolii. Chiar dacă ganglionii par normali la CT sau PET-CT, uneori pot exista celule tumorale microscopice care pot fi identificate numai prin examen anatomopatologic.
Din acest motiv, în timpul unei lobectomii sau al altei rezecții pulmonare pentru cancer, chirurgul poate îndepărta ganglioni din mai multe regiuni ale toracelui. Procedura este denumită evaluare ganglionară, disecție ganglionară sau limfadenectomie, în funcție de amploarea și tehnica utilizată. Informațiile obținute sunt importante nu numai pentru stabilirea stadiului final, ci și pentru decizia privind tratamentul care poate fi necesar după operație.
Ce sunt ganglionii limfatici?
Ganglionii limfatici sunt structuri mici care fac parte din sistemul limfatic. Sistemul limfatic transportă limfa printr-o rețea de vase și are rol în funcționarea sistemului imunitar.
Ganglionii se găsesc în numeroase regiuni ale organismului, inclusiv în interiorul toracelui. În cazul plămânului, există ganglioni:
- în interiorul țesutului pulmonar;
- în jurul bronhiilor;
- în hilul pulmonar, zona prin care bronhiile și vasele intră în plămân;
- în mediastin, spațiul dintre cei doi plămâni.
Aceste grupe ganglionare sunt organizate în stații ganglionare, fiecare cu o localizare anatomică precis definită.
De ce poate ajunge cancerul pulmonar în ganglioni?
Celulele tumorale se pot desprinde din tumora primară și pot pătrunde în vasele limfatice. Prin intermediul acestora pot ajunge la ganglionii aflați în apropierea tumorii și apoi, uneori, la grupe ganglionare situate mai departe. Această răspândire nu se produce obligatoriu la fiecare pacient.
Unele cancere pulmonare sunt diagnosticate într-un moment în care tumora este limitată la plămân și ganglionii nu conțin celule tumorale. În alte situații pot exista metastaze ganglionare chiar dacă ganglionii nu sunt foarte măriți. Tocmai de aceea, aspectul ganglionului nu este suficient pentru a stabili cu certitudine dacă acesta este sau nu afectat.
Cu cât afecțiunea este diagnosticată mai devreme, cu atât tratamentul este mai puțin invaziv. Descoperă programul SOS Nodul Pulmonar prin care pacienții la care s-a identificat o leziune pulmonară suspectă sunt complet evaluați și primesc un plan complet de tratament, avizat de o comisie multidisciplinară, în doar 10 zile.
De ce sunt importanți ganglionii în cancerul pulmonar?
Statusul ganglionilor reprezintă unul dintre elementele centrale ale stadializării cancerului pulmonar. Stadiul este stabilit prin sistemul TNM:
- T descrie tumora primară.
- N descrie afectarea ganglionilor limfatici regionali.
- M descrie existența metastazelor la distanță.
Două persoane care au tumori pulmonare de dimensiuni asemănătoare pot avea stadii diferite dacă situația ganglionilor este diferită, iar acest lucru poate modifica tratamentul recomandat.
Ce înseamnă N0, N1, N2 și N3?
Clasificarea ganglionară nu se bazează doar pe numărul ganglionilor afectați. Contează foarte mult locul în care se află aceștia în raport cu tumora.
Stadiul N0
Înseamnă că nu au fost identificate metastaze în ganglionii limfatici regionali.
Stadiul N1
Înseamnă că există metastaze în ganglionii intrapulmonari, peribronșici sau hilari de aceeași parte cu tumora. Acestea sunt, simplu spus, grupele ganglionare aflate cel mai aproape de plămânul afectat.
Stadiul N2
Înseamnă afectarea ganglionilor mediastinali de aceeași parte cu tumora și/sau a ganglionilor subcarinali. Mediastinul este spațiul dintre cei doi plămâni.
În clasificarea actuală, este important și dacă afectarea N2 este limitată la o singură stație ganglionară sau implică mai multe stații, deoarece aceste situații pot avea semnificație prognostică și terapeutică diferită.
Stadiul N3
Descrie afectarea unor ganglioni mediastinali sau hilari de partea opusă tumorii ori a anumitor ganglioni scaleni sau supraclaviculari.
Prin urmare, formularea „are ganglioni” nu oferă suficiente informații pentru a înțelege stadiul. Contează care ganglioni sunt afectați și unde sunt localizați.
Un ganglion mărit înseamnă automat metastază?
Nu. Ganglionii limfatici se pot mări și din alte motive, precum:
- infecții;
- inflamații;
- boli granulomatoase;
- alte afecțiuni benigne.
Acest lucru este important mai ales în evaluarea imaginilor CT.
Dimensiunea unui ganglion poate ridica suspiciunea de afectare tumorală, dar diagnosticul nu trebuie stabilit exclusiv pe baza dimensiunii.
Un ganglion care captează la PET-CT înseamnă sigur cancer?
Nu. PET-CT utilizează un trasor care evidențiază țesuturile cu activitate metabolică crescută. Celulele tumorale prezintă adesea captare crescută, dar acest lucru se poate întâlni și în:
- inflamații;
- infecții;
- unele boli granulomatoase.
Din acest motiv, un ganglion PET pozitiv poate necesita confirmare histologică atunci când rezultatul ar schimba strategia terapeutică. La polul opus, un PET-CT fără captare ganglionară suspectă nu poate exclude absolut toate metastazele microscopice.
Cum sunt verificați ganglionii înainte de operație?
Evaluarea începe, de obicei, prin investigații imagistice.
CT toracic cu substanță de contrast
Poate evidenția dimensiunea și localizarea ganglionilor din torace.
PET-CT
Poate identifica ganglioni cu activitate metabolică suspectă și poate contribui la evaluarea bolii din afara toracelui. Ghidul ESMO recomandă CT cu contrast și PET sau PET-CT pentru evaluarea ganglionilor mediastinali și hilari la pacienții cu NSCLC non-metastatic.
Dacă investigațiile identifică ganglioni mediastinali sau hilari anormali, poate fi necesară o procedură care permite recoltarea de țesut.
Ce este EBUS?
EBUS, sau ecobronhoscopia, combină bronhoscopia cu ecografia. O sondă ecografică aflată la capătul bronhoscopului permite medicului să identifice ganglionii aflați în vecinătatea căilor respiratorii. Prin intermediul unui ac pot fi recoltate probe din ganglionii suspecți.
Procedura este cunoscută sub denumirea de EBUS-TBNA.
Avantajul este că anumite stații ganglionare pot fi biopsiate fără o intervenție chirurgicală toracică propriu-zisă. Pentru ganglionii mediastinali sau hilari anormali la CT ori PET-CT, ghidurile actuale recomandă stadializarea invazivă prin endosonografie atunci când aceasta este indicată.
Ce este EUS?
EUS utilizează ecografia endoscopică realizată din esofag. EUS permite accesul la anumite regiuni ganglionare care pot completa evaluarea realizată prin EBUS.
În anumite situații cele două proceduri pot fi utilizate complementar pentru stadializarea mediastinului.
Ce este mediastinoscopia?
Mediastinoscopia este o procedură chirurgicală prin care pot fi evaluate și biopsiate anumite stații ganglionare mediastinale. Rolul său s-a modificat odată cu dezvoltarea EBUS și EUS, care permit stadializarea unor pacienți prin metode mai puțin invazive.
Există însă situații în care evaluarea chirurgicală a mediastinului rămâne necesară, inclusiv atunci când suspiciunea clinică este importantă iar procedurile endoscopice nu au oferit un răspuns suficient.
Dacă PET-CT și EBUS sunt negative, de ce mai sunt scoși ganglioni la operație?
Extirparea ganglionilor selectați se realizează pentru că stadializarea imagistică și endoscopică nu poate identifica fiecare depozit microscopic de celule tumorale. În timpul operației, evaluarea ganglionară oferă informații anatomopatologice suplimentare și contribuie la stabilirea stadiului patologic, notat frecvent cu prefixul „p”.
Acesta poate fi diferit de stadiul clinic estimat înainte de intervenție. De exemplu, un pacient poate avea înaintea operației stadiul cN0, fără ganglioni considerați metastatici prin investigațiile disponibile.
După examinarea microscopică a ganglionilor îndepărtați, rezultatul poate rămâne pN0. Dar, în unele situații, anatomopatologul poate identifica o metastază microscopică și stadiul ganglionar poate deveni: pN1 sau pN2.
Această informație poate schimba recomandarea de tratament postoperator.
Dacă chirurgul scoate ganglioni, înseamnă că i s-au părut suspecți?
Nu neapărat. Evaluarea ganglionară face parte din chirurgia oncologică pulmonară și atunci când ganglionii nu par suspecți. Ghidul ESMO 2025 recomandă, pentru stadializarea chirurgicală adecvată a NSCLC, disecția a trei stații ganglionare mediastinale și trei stații hilare.
Prin urmare, prezența mai multor ganglioni în rezultatul anatomopatologic nu trebuie interpretată automat ca dovadă că chirurgul a identificat extinderea cancerului. Ganglionii sunt îndepărtați tocmai pentru a afla dacă există sau nu afectare microscopică.
Ce înseamnă „stație ganglionară”?
Ganglionii toracici sunt grupați într-o hartă internațională standardizată. Aceasta permite chirurgilor, oncologilor, radiologilor și anatomopatologilor să „vorbească aceeași limbă” atunci când descriu localizarea ganglionilor.
Există stații mediastinale numerotate și stații hilare sau intrapulmonare. De exemplu, stația 7 corespunde ganglionilor aflați în zona de sub bifurcația traheei.
Localizarea este importantă pentru că aceeași celulă tumorală identificată într-un ganglion poate însemna stadiul N1, N2 sau N3 în funcție de stația în care se află ganglionul și de partea pe care este situată tumora.
Ce este limfadenectomia?
În sens general, limfadenectomia reprezintă îndepărtarea chirurgicală a ganglionilor limfatici. În chirurgia cancerului pulmonar există, însă, mai multe modalități de evaluare ganglionară.
Termenii pot include:
- sampling ganglionar;
- sampling sistematic;
- disecție ganglionară sistematică;
- limfadenectomie.
Diferența ține de numărul și grupele de ganglioni evaluate și de tehnica utilizată. Pentru pacient, aspectul cel mai important este ca evaluarea ganglionară să fie suficient de completă pentru o stadializare oncologică corectă.
Care este diferența dintre sampling și disecția ganglionară?
Sampling ganglionar înseamnă prelevarea anumitor ganglioni sau stații ganglionare pentru examen anatomopatologic.
Disecția ganglionară sistematică presupune îndepărtarea organizată a ganglionilor din stațiile anatomice stabilite pentru evaluarea oncologică.
Scopul nu este să fie scoși „cât mai mulți ganglioni”, fără nici un criteriu. Calitatea stadializării depinde de stațiile anatomice evaluate, tehnica intervenției și analiza anatomopatologică, nu doar de un număr brut de ganglioni.
Câți ganglioni trebuie scoși?
Nu există un număr standard de ganglioni care să se aplice tuturor pacienților. Numărul de ganglioni diferă natural între persoane, iar într-o stație pot exista unul sau mai mulți ganglioni. Din acest motiv, ghidurile utilizează frecvent numărul de stații ganglionare evaluate, nu doar numărul total de ganglioni.
Conform recomandărilor ESMO 2025, pentru stadializarea chirurgicală conformă standardelor IASLC trebuie disecate trei stații mediastinale și trei hilare.
Recomandările internaționale privind disecția sistematică includ, de asemenea, evaluarea stației subcarinale.
De ce este importantă stația subcarinală?
Ganglionii subcarinali sunt localizați sub locul în care traheea se bifurcă în cele două bronhii principale. Această regiune reprezintă o stație importantă în drenajul limfatic pulmonar și în stadializarea cancerului pulmonar.
Identificarea unei metastaze în această zonă înseamnă afectare ganglionară mediastinală și influențează categoria N.
Ganglionii sunt scoși împreună cu plămânul?
Unii ganglioni intrapulmonari pot fi incluși în piesa pulmonară rezecată. Alți ganglioni, în special cei hilari și mediastinali, sunt îndepărtați separat. Aceștia sunt identificați după stația anatomică și trimiși la anatomie patologică.
Această separare este importantă deoarece anatomopatologul trebuie să poată comunica nu doar dacă există metastaze, ci și în ce stație ganglionară au fost identificate.
Ce caută anatomopatologul în ganglioni?
Ganglionii sunt examinați microscopic pentru identificarea celulelor tumorale. Rezultatul poate preciza:
- câți ganglioni au fost examinați;
- câți conțin metastaze;
- din ce stații provin;
- dimensiunea depozitelor tumorale, atunci când este relevant;
- alte caracteristici patologice importante.
Aceste informații sunt integrate cu analiza tumorii pulmonare și a marginilor chirurgicale pentru stabilirea stadiului patologic final.
Ce se întâmplă dacă toți ganglionii sunt negativi?
Dacă nu sunt identificate celule tumorale în ganglionii regionali examinați, categoria patologică poate fi pN0. Aceasta este o informație prognostică importantă, dar stadiul final nu este determinat doar de ganglioni. Sunt analizate și:
- dimensiunea tumorii;
- invazia structurilor învecinate;
- caracteristicile tumorii;
- existența metastazelor;
- alte elemente patologice.
Prin urmare, pN0 nu înseamnă automat că nu va fi necesar niciun tratament ulterior. Decizia depinde de tabloul oncologic complet.
Ce se întâmplă dacă este găsit un ganglion pozitiv?
Rezultatul trebuie interpretat în funcție de localizare. Un ganglion pozitiv poate însemna:
- N1;
- N2;
- în alte contexte, N3.
Această informație poate modifica stadiul bolii și poate influența recomandarea unui tratament postoperator. În funcție de stadiu și caracteristicile tumorii, pot fi discutate:
- chimioterapia;
- imunoterapia;
- terapia țintită;
- radioterapia în anumite situații;
- alte strategii oncologice.
Decizia se ia după analiza rezultatului anatomopatologic complet și, în cazurile oncologice, prin evaluare multidisciplinară.
Un ganglion pozitiv după operație înseamnă că intervenția a fost inutilă?
Nu. Identificarea unei metastaze ganglionare microscopice după operație nu înseamnă că intervenția a fost inutilă. Una dintre funcțiile stadializării chirurgicale este tocmai aceea de a descoperi boala ganglionară care nu a putut fi identificată înaintea intervenției.
Rezultatul permite echipei să stabilească mai precis riscul de recidivă și să recomande tratamentul postoperator adecvat.
Ce se întâmplă dacă este găsită boală N1 în timpul operației?
Descoperirea afectării N1 poate influența amploarea rezecției. De exemplu, ghidul ESMO 2025 precizează că, dacă boala N1 este identificată intraoperator în contextul unei rezecții sublobare planificate pentru cancer pulmonar precoce, strategia chirurgicală trebuie reevaluată, iar lobectomia poate deveni necesară.
Acesta este unul dintre motivele pentru care evaluarea ganglionară nu este o etapă separată de operația pulmonară, ci parte integrantă a acesteia.
Ce se întâmplă dacă este descoperit N2?
Boala N2 necesită o interpretare mai complexă. Contează dacă este implicată:
- o singură stație mediastinală;
- mai mult de o stație;
- un volum mic de boală;
- o adenopatie voluminoasă sau conglomerată.
În clasificarea actuală IASLC este făcută și diferența între afectarea unei singure stații N2 și afectarea mai multor stații N2. Aceste elemente pot influența prognosticul și strategia terapeutică.
Pentru formele N2, decizia privind rolul chirurgiei și al terapiilor sistemice trebuie analizată multidisciplinar.
Dacă ganglionii sunt pozitivi se mai poate face chirurgie robotică?
Prezența unui ganglion suspect sau pozitiv este suficientă pentru a stabili tipul de abord chirurgical. Alegerea între:
- chirurgie asistată robotic;
- chirurgie toracoscopică;
- chirurgie deschisă
depinde de extensia bolii, anatomie, complexitatea disecției și experiența echipei.
Ghidul ESMO recomandă VATS sau RATS pentru tumorile NSCLC în stadiile I și II atunci când abordul este adecvat cazului, iar pentru anumite cazuri rezecabile de stadiu III tehnicile minim invazive pot fi luate în considerare în funcție de experiența chirurgului.
Cum ajută sistemul robotic în disecția ganglionilor?
În chirurgia asistată robotic, sistemul da Vinci Xi oferă chirurgului:
- vizualizare tridimensională mărită;
- instrumente articulate;
- mișcări precise;
- acces la structuri aflate în profunzimea mediastinului.
Aceste caracteristici pot fi utile în disecția ganglionară din apropierea vaselor, bronhiilor și altor structuri anatomice importante.
Robotul nu identifică singur ganglionii și nu decide ce trebuie îndepărtat. Chirurgul controlează în permanență instrumentele și realizează disecția.
Scoaterea ganglionilor afectează imunitatea?
Îndepărtarea ganglionilor toracici necesari pentru stadializarea cancerului pulmonar nu înseamnă îndepărtarea întregului sistem limfatic și nu produce, în mod obișnuit, o afectare generală majoră a imunității. Organismul are numeroși ganglioni și o rețea limfatică extinsă.
Situația este diferită de anumite operații oncologice efectuate în alte regiuni ale corpului, unde limfedemul membrelor reprezintă o preocupare frecventă după îndepărtarea anumitor grupe ganglionare.
Limfadenectomia poate produce complicații?
Ca orice etapă chirurgicală, disecția ganglionară implică riscuri. Ganglionii mediastinali se află în apropierea unor structuri importante, precum:
- vasele de sânge;
- bronhiile;
- nervii;
- esofagul;
- traheea.
Riscurile depind de stația disecată, anatomia pacientului și amploarea intervenției.
Acesta este unul dintre motivele pentru care disecția necesită cunoașterea precisă a anatomiei mediastinale.
De ce nu trebuie omisă evaluarea ganglionilor dacă tumora este foarte mică?
Dimensiunea redusă a tumorii scade probabilitatea afectării ganglionare în anumite contexte, dar nu o elimină complet. În plus, alegerea între segmentectomie și lobectomie pentru tumorile pulmonare precoce depinde și de confirmarea absenței bolii ganglionare.
În studiile care au demonstrat că rezecțiile sublobare pot fi suficiente pentru anumite tumori de maximum 2 cm, pacienții au fost selectați atent din punct de vedere ganglionar. Prin urmare, conservarea unei părți mai mari din plămân trebuie asociată cu o stadializare oncologică riguroasă.
Citește și: Lobectomie, segmentectomie sau rezecție atipică: cum se decide cât plămân trebuie îndepărtat?
De ce rezultatul analizei ganglionilor poate schimba tratamentul după lobectomie?
Înaintea operației este stabilit un stadiu clinic pe baza investigațiilor disponibile. După intervenție, medicii au acces la informații suplimentare:
- tumora întreagă;
- marginile chirurgicale;
- ganglionii îndepărtați;
- extensia microscopică a bolii.
Astfel poate fi stabilit stadiul patologic.
Dacă sunt descoperite metastaze ganglionare care nu erau cunoscute anterior, tratamentul recomandat după operație se poate schimba. Tocmai de aceea, rezultatul anatomopatologic al ganglionilor este una dintre informațiile esențiale discutate după lobectomia pentru cancer pulmonar.
Evaluarea completă este esențială înainte și după operație
În chirurgia cancerului pulmonar, îndepărtarea tumorii și evaluarea ganglionilor sunt componente ale aceleiași strategii oncologice.
Ganglionii pot confirma că boala este localizată sau pot identifica o extindere microscopică pe care CT-ul și PET-CT-ul nu au putut să o evidențieze. Informația obținută permite stabilirea mai precisă a stadiului și alegerea tratamentului ulterior.
Dr. Ciprian Sebastian Lovin, Medic Primar Chirurgie Toracică, realizează evaluarea și tratamentul chirurgical al patologiei toracice în cadrul Elytis Hospital Iași, inclusiv intervenții asistate robotic cu sistemul da Vinci Xi pentru cazurile în care există indicație.
Pentru programarea unei consultații de Chirurgie Toracică apelați 031 9006 sau completați formularul de programare disponibil pe site.
Întrebări frecvente despre ganglionii din cancerul pulmonar
Nu. Ganglionii sunt evaluați și atunci când nu există dovezi preoperatorii că ar conține cancer.
Nu. Ganglionii se pot mări și din cauza inflamațiilor sau infecțiilor.
Nu. Captarea FDG poate apărea și în procese inflamatorii sau infecțioase. În anumite situații este necesară biopsia.
Înseamnă că nu au fost identificate metastaze în ganglionii regionali examinați.
Înseamnă afectarea ganglionilor intrapulmonari, peribronșici sau hilari de aceeași parte cu tumora.
Înseamnă afectarea ganglionilor mediastinali de aceeași parte și/sau subcarinali.
Descrie afectarea unor ganglioni de partea opusă sau a anumitor ganglioni scaleni ori supraclaviculari.
Da. Metastazele microscopice pot fi prea mici pentru a fi identificate prin investigațiile imagistice.
Este o procedură care combină bronhoscopia cu ecografia și permite biopsierea anumitor ganglioni toracici.
Nu în toate situațiile. EBUS este foarte important pentru stadializarea preoperatorie, iar evaluarea ganglionară chirurgicală are propriul rol în stadializarea patologică.
Nu există un număr identic pentru fiecare persoană. Ghidurile actuale pun accent și pe stațiile ganglionare evaluate. ESMO recomandă disecția a trei stații mediastinale și trei hilare în chirurgia NSCLC.
Ganglionii îndepărtați nu cresc la loc în forma lor inițială, dar organismul dispune de o rețea limfatică extinsă.
Evaluarea ganglionară toracică necesară chirurgiei cancerului pulmonar nu produce, în mod obișnuit, o afectare generală semnificativă a sistemului imunitar.
Poate fi necesar. Recomandarea depinde de categoria ganglionară, stadiul final, caracteristicile tumorii și eventualele tratamente efectuate anterior.
Este un element prognostic favorabil, dar nu poate fi interpretat izolat. Riscul și tratamentul ulterior depind de întregul rezultat anatomopatologic și de stadiul bolii.
Ultima revizuire medicală:
13.10.2026, Dr. Ciprian Sebastian Lovin, medic primar Chirurgie toracică
Resurse:
- Zer, Alona, et al. “Early and Locally Advanced Non-Small-Cell Lung Cancer: ESMO Clinical Practice Guideline for Diagnosis, Treatment and Follow-Up.” Annals of Oncology, vol. 36, no. 11, 2025, pp. 1245–1262.
https://www.annalsofoncology.org/article/S0923-7534%2825%2900923-8/fulltext - International Association for the Study of Lung Cancer. Staging Manual in Thoracic Oncology: Regional Lymph Nodes Definitions. IASLC, 2024.
https://www.iaslc.org/file/10870/download?token=ZdsZFnAS - European Society of Thoracic Surgeons. “Guidelines: Preoperative and Intraoperative Lymph Node Staging for Non-Small Cell Lung Cancer.” ESTS.
https://www.ests.org/educational_activities/online_educational_resources/guidelines.aspx - National Cancer Institute. “Non-Small Cell Lung Cancer Treatment (PDQ®), Health Professional Version.” National Cancer Institute.
https://www.cancer.gov/types/lung/hp/non-small-cell-lung-treatment-pdq - European Society for Medical Oncology. “Early and Locally Advanced Non-Small-Cell Lung Cancer: Update of the ESMO Clinical Practice Guidelines Focusing on Diagnosis, Staging, Systemic and Local Therapy.” Annals of Oncology.
https://www.annalsofoncology.org/article/S0923-7534%2821%2904279-4/fulltext