Luni – Vineri: 08:00 – 20:00 Programări: 0319006

Pneumotoraxul poate reveni după operație? Riscul de recidivă și factorii care îl influențează

pacient consultat de pneumolog

Operația pentru pneumotorax are ca unul dintre obiectivele principale reducerea riscului ca episodul să se repete. Totuși, intervenția chirurgicală nu poate garanta că pneumotoraxul nu va mai apărea niciodată.

Recidiva este posibilă chiar și după bulectomie, pleurodeză sau pleurectomie, deoarece mecanismul pneumotoraxului nu depinde întotdeauna de o singură bulă care poate fi identificată și îndepărtată. Pot exista alte zone fragile ale plămânului, modificări microscopice ale pleurei sau pot apărea ulterior noi blebsuri și bule.

Riscul nu este identic pentru fiecare pacient. Este influențat de tipul pneumotoraxului, starea plămânului, fumat, tipul intervenției, prezența bulelor pulmonare și existența unei boli pulmonare de fond.

Ce înseamnă recidiva pneumotoraxului?

Recidiva înseamnă apariția unui nou episod de pneumotorax după ce episodul anterior s-a rezolvat. Acesta poate apărea:

  • pe aceeași parte;
  • pe partea opusă;
  • după tratament conservator;
  • după drenaj;
  • chiar și după o intervenție chirurgicală.

Este importantă diferența dintre o recidivă propriu-zisă și o pierdere de aer care persistă după episodul inițial: 

  • În pierderea persistentă de aer, problema inițială nu s-a închis complet.
  • În recidivă, pneumotoraxul s-a rezolvat, iar ulterior apare un episod nou.

Citește și: Când e necesară operația pentru pneumotorax? Primul episod, recidiva și pierderea persistentă de aer

De ce poate reveni pneumotoraxul?

Pneumotoraxul spontan este o afecțiune mai complexă decât ruperea unei singure bule pulmonare. La un pacient pot exista:

  • mai multe blebsuri;
  • bule vizibile și leziuni microscopice;
  • modificări ale suprafeței pulmonare;
  • emfizem;
  • fragilitate pulmonară;
  • alte boli structurale ale plămânului.

O intervenție poate trata leziunile identificate la momentul respectiv, dar nu poate modifica complet predispoziția biologică sau structurală a întregului plămân.

Pentru o prezentare mai detaliată a afecțiunii, poți consulta articolul Pneumotoraxul spontan: de ce apare și cum se tratează?.

Dacă bula a fost scoasă, cum mai poate apărea pneumotoraxul?

Pneumotoraxul poate reapărea pentru că bula îndepărtată nu este întotdeauna singura zonă vulnerabilă. Pot exista leziuni care:

  • sunt prea mici pentru a fi observate imagistic;
  • nu sunt vizibile în timpul intervenției;
  • apar ulterior;
  • sunt localizate în alte regiuni ale plămânului.

De asemenea, mecanismul pierderii de aer poate implica modificări mai subtile ale pleurei și parenchimului pulmonar.

Citește și: Ce sunt bulele pulmonare și de ce pot provoca pneumotorax?

Operația reduce riscul de recidivă?

Da. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care intervenția chirurgicală este recomandată sau discutată după episoade repetate de pneumotorax ori în situații în care prevenirea recidivei este o prioritate.

Ghidul comun ERS/EACTS/ESTS din 2024 arată că intervenția chirurgicală precoce după primul pneumotorax spontan primar este asociată cu mai puține recidive decât tratamentul medical în studiile disponibile, deși certitudinea dovezilor nu este suficient de mare pentru a recomanda operația tuturor pacienților după primul episod.

Prin urmare, chirurgia reduce riscul, dar nu îl elimină complet.

Cât de mare este riscul de recidivă după operație?

Nu există un procent standard, valabil pentru toți pacienții. Studiile publicate raportează rate diferite deoarece includ:

  • pacienți cu profiluri diferite;
  • tehnici chirurgicale diferite;
  • perioade diferite de urmărire;
  • intervenții pulmonare diferite;
  • proceduri pleurale diferite.

Din acest motiv, este mai corect să spunem că riscul după operație este în general mai mic decât după tratamentul nechirurgical, dar rămâne diferit de la pacient la pacient.

Ghidurile internaționale actuale evită formularea unei valori unice de recidivă aplicabile tuturor cazurilor.

Recidiva după operație înseamnă că intervenția a eșuat?

Nu neapărat. Chirurgia urmărește reducerea probabilității unui nou episod, nu oferirea unei garanții absolute. O recidivă poate apărea prin:

  • dezvoltarea unor noi blebsuri;
  • ruperea unei alte zone pulmonare;
  • modificări structurale preexistente;
  • boală pulmonară de fond;
  • vindecare pleurală incompletă;
  • alți factori individuali.

Prin urmare, apariția unui nou pneumotorax nu dovedește automat că operația inițială a fost efectuată incorect.

Contează ce operație a fost făcută?

Da. Tratamentul chirurgical poate include:

  • bulectomie;
  • rezecție wedge;
  • pleurodeză mecanică;
  • pleurodeză chimică;
  • pleurectomie;
  • combinații între acestea.

Aceste proceduri nu au scopuri identice. Bulectomia tratează leziunea pulmonară identificabilă, în timp ce procedurile pleurale urmăresc reducerea riscului ca plămânul să se desprindă din nou de peretele toracic.

Citește și: Bulectomie și pleurodeză: de ce sunt asociate în tratamentul pneumotoraxului?

Bulectomia este suficientă pentru prevenirea recidivei?

Nu există suficiente dovezi pentru a formula o regulă universală. Ghidul ERS/EACTS/ESTS 2024 a analizat intervenția pulmonară prin VATS singură comparativ cu aceeași intervenție asociată unei proceduri de pleurodeză și nu a putut recomanda ferm una dintre strategii, din cauza calității foarte reduse a dovezilor disponibile.

Aceasta nu înseamnă că pleurodeza nu este utilă, ci că experiența acumulată până în prezent nu permite afirmația că toți pacienții trebuie tratați prin aceeași combinație de proceduri.

Pleurodeza elimină riscul de recidivă?

Nu. Pleurodeza favorizează formarea unor aderențe între plămân și peretele toracic și poate reduce posibilitatea acumulării repetate de aer, dar aderențele nu sunt identice la fiecare pacient, iar boala pulmonară care a favorizat apariția pneumotoraxului poate persista.

Din acest motiv, un nou episod rămâne posibil.

Pleurectomia previne mai bine recidiva decât pleurodeza?

Nu există suficiente dovezi pentru o asemenea concluzie generală. Ghidul european din 2024 nu a putut recomanda pleurectomia în locul pleurodezei chimice și nici invers, pentru prevenirea recidivei.

Ambele reprezintă opțiuni acceptate, iar alegerea depinde de particularitățile pacientului și de strategia echipei chirurgicale.

Fumatul crește riscul ca pneumotoraxul să revină?

Da. Acesta este unul dintre cei mai importanți factori modificabili. Ghidul ERS/EACTS/ESTS subliniază că persoanele care fumează au o probabilitate mai mare de a prezenta un nou episod de pneumotorax și recomandă folosirea acestui moment pentru încurajarea renunțării la fumat.

În analiza citată de ghid, renunțarea la fumat a fost asociată cu o reducere importantă a riscului de recurență.

Fumatul este important și după operație?

Da. Intervenția chirurgicală nu protejează întregul plămân de efectele fumatului. Continuarea fumatului poate favoriza:

  • formarea de noi bule;
  • progresia emfizemului;
  • deteriorarea țesutului pulmonar;
  • alte boli respiratorii;
  • apariția unui nou pneumotorax.

Ghidul european citează și date în care recidiva după VATS a fost observată mai frecvent la fumători decât la nefumători, deși această asociere nu a fost identică în toate studiile.

Dacă renunț la fumat după operație, mai contează?

Da, renunțarea rămâne benefică indiferent de moment. Nu poate modifica leziunile deja produse, dar poate reduce expunerea continuă a plămânului la un factor important de risc și poate limita progresia bolii pulmonare.

Este important și pentru reducerea riscului altor afecțiuni pulmonare și cardiovasculare.

Cannabisul influențează riscul de recidivă?

Consumul inhalator de cannabis a fost asociat cu apariția unor modificări buloase pulmonare și pneumotorax în anumite studii și serii de cazuri.

Pacienții care au avut pneumotorax trebuie să comunice medicului toate produsele fumate sau inhalate, inclusiv cannabis, produse din tutun și alte substanțe. Este prudentă evitarea expunerii inhalatorii care poate afecta suplimentar plămânul.

Bulele pulmonare cresc riscul de recidivă?

Anumite modificări imagistice pot avea valoare predictivă, dar nu permit o estimare perfectă. Ghidul european din 2024 arată că identificarea unor bule mari, de peste 2 cm, poate fi asociată cu un risc crescut de recidivă pe termen lung.

Totuși, dovezile nu sunt suficiente pentru a recomanda efectuarea unui CT tuturor pacienților doar pentru predicția recidivei.

În cadrul Elytis Hospital Iași, investigațiile de tomografie computerizată pot fi utilizate atunci când există indicație pentru evaluarea detaliată a plămânului.

Dacă nu există bule la CT, riscul de recidivă este zero?

Nu. Un CT normal sau lipsa unor bule evidente nu exclude existența unor modificări foarte mici sau microscopice. Prin urmare, pacientul poate avea o recidivă chiar dacă investigația nu a identificat leziuni evidente.

Pneumotoraxul primar și cel secundar au același risc?

Nu. În pneumotoraxul spontan primar nu există o boală pulmonară clinic evidentă înaintea episodului. În pneumotoraxul spontan secundar există deja o patologie pulmonară, precum BPOC, emfizem sau boală interstițială.

Pacienții cu pneumotorax secundar pot avea:

  • rezervă respiratorie mai redusă;
  • risc mai mare asociat unui nou episod;
  • risc operator diferit;
  • mecanisme structurale mai complexe.

De aceea, strategia de prevenire a recidivei este individualizată.

Emfizemul crește riscul?

Poate contribui. În emfizem există zone de parenchim pulmonar deteriorat și bule care pot favoriza pierderea de aer. În plus, un nou pneumotorax poate avea consecințe respiratorii mai importante pentru o persoană cu funcție pulmonară deja redusă.

Pentru pacienții cu pneumotorax secundar și pierdere persistentă de aer, ghidul european recomandă ca evaluarea pentru chirurgie să ia în considerare inclusiv gradul de emfizem observat la CT.

Vârsta influențează riscul de recidivă?

Vârsta poate avea un rol, dar nu trebuie interpretată ca parametru izolat. Pacienții tineri sunt frecvent întâlniți în pneumotoraxul spontan primar, în timp ce pacienții mai vârstnici pot avea mai des pneumotorax secundar asociat unei boli pulmonare.

Mai importante decât vârsta, sunt:

  • tipul pneumotoraxului;
  • starea plămânului;
  • fumatul;
  • intervenția efectuată;
  • bolile asociate.

Pneumotoraxul poate reveni la mulți ani după operație?

Da. Majoritatea recidivelor sunt urmărite mai atent în perioada de după episod și operație, dar apariția unui nou pneumotorax este posibilă și ulterior.

Un episod nou de durere toracică bruscă și dificultate respiratorie trebuie evaluat medical chiar dacă intervenția a avut loc cu mult timp înainte.

Poate apărea pneumotorax pe partea opusă?

Da. Operația efectuată pe un hemitorace nu previne pneumotoraxul în plămânul opus. De aceea, un pacient operat pe partea dreaptă poate dezvolta ulterior un pneumotorax stâng și invers.

Un prim pneumotorax contralateral este una dintre situațiile în care ghidurile recomandă luarea în considerare a unei intervenții elective pentru prevenirea unor noi episoade.

Dacă apare pe partea opusă înseamnă că prima operație nu a funcționat?

Nu. Există doi plămâni și două cavități pleurale separate. Intervenția efectuată pe o parte nu tratează predispoziția structurală a plămânului opus.

Apariția unui pneumotorax contralateral reprezintă o nouă problemă, nu recidiva tehnică a intervenției de pe partea operată.

Ce simptome poate avea recidiva?

Manifestările pot fi asemănătoare primului episod:

  • durere toracică apărută brusc;
  • senzație de lipsă de aer;
  • disconfort la inspirație;
  • tuse;
  • senzație de presiune toracică.

Intensitatea poate fi diferită față de episodul anterior. Pacientul nu trebuie să încerce să estimeze singur dimensiunea pneumotoraxului după intensitatea durerii.

Dacă simt din nou o durere în torace înseamnă că pneumotoraxul a revenit?

Nu neapărat. După chirurgia toracică pot persista sau apărea:

  • sensibilitate intercostală;
  • dureri ale peretelui toracic;
  • senzații neuropatice;
  • durere musculară.

Acestea nu pot fi diferențiate întotdeauna de o recidivă doar după senzație. Dacă apare o durere nouă, bruscă, mai ales asociată cu lipsă de aer, este necesară evaluare medicală.

Cum se confirmă recidiva?

De regulă prin evaluare clinică și imagistică. Pot fi utilizate:

  • radiografia toracică;
  • ecografia în anumite contexte;
  • CT-ul atunci când diagnosticul este neclar sau este necesară o evaluare mai detaliată.

Investigația este aleasă în funcție de situație.

Ce se întâmplă dacă pneumotoraxul revine după operație?

Tratamentul depinde de:

  • dimensiunea și severitatea episodului;
  • simptome;
  • tehnica intervenției anterioare;
  • CT;
  • existența unei pierderi de aer;
  • starea plămânului;
  • perioada trecută de la prima operație.

Poate fi suficientă o metodă nechirurgicală în anumite situații. În altele poate fi necesară o nouă intervenție. Recidiva după operație trebuie evaluată de un specialist în chirurgie toracică pentru a identifica mecanismul probabil și opțiunile disponibile.

Se poate opera din nou?

Da, atunci când există indicație. O intervenție toracică anterioară și pleurodeza pot produce aderențe și pot face o nouă operație tehnic mai complexă, dar nu o fac automat imposibilă. Alegerea depinde de anatomie și de motivul recidivei.

O evaluare în cadrul specialității de Chirurgie Toracică Elytis Hospital Iași poate stabili dacă un nou episod necesită doar tratamentul acut sau și o strategie chirurgicală.

Chirurgia robotică reduce mai mult riscul de recidivă decât VATS?

VATS este un abord minim invaziv bine stabilit pentru tratamentul chirurgical al pneumotoraxului. Chirurgia robotică poate oferi chirurgului avantaje tehnice precum imagine tridimensională mărită și instrumente articulate, dar riscul de recidivă este legat de mai mulți factori, inclusiv procedura pulmonară și pleurală efectuată.

Contează experiența centrului?

Da. Tratamentul corect presupune nu doar efectuarea unei proceduri, ci și:

  • stabilirea indicației;
  • analiza CT-ului atunci când este necesar;
  • alegerea tehnicii;
  • managementul drenului;
  • identificarea pierderii persistente de aer;
  • monitorizarea postoperatorie;
  • evaluarea eventualei recidive.

În cadrul Elytis Hospital Iași, Dr. Ciprian Sebastian Lovin, Medic Primar Chirurgie Toracică realizează evaluarea și tratamentul chirurgical al patologiei toracice.

Sportul poate provoca recidiva?

Pneumotoraxul spontan poate apărea atât în timpul activității fizice, cât și în repaus. Nu există o relație simplă prin care efortul obișnuit să fie considerat cauza principală a recidivei.

După operație, revenirea la efort trebuie însă făcută progresiv, după vindecare și conform indicațiilor chirurgului.

Citește și: Recuperarea după operația pentru pneumotorax: dren, durere, efort, zbor și revenirea la activități

Ridicarea greutăților poate provoca pneumotorax?

Nu există dovezi care să permită stabilirea unei relații simple între ridicarea unui obiect și apariția unui pneumotorax spontan la orice pacient. În perioada postoperatorie, limitarea temporară a efortului are însă rol în vindecarea peretelui toracic și recuperare.

Reluarea activităților se face progresiv.

Zborul crește riscul de recidivă?

Problema principală este prezența unui pneumotorax nerezolvat sau foarte recent. Ghidul ERS/EACTS/ESTS recomandă ca pacienții cu pneumotorax spontan netratat să nu zboare și ca, după rezoluția radiologică, să se aștepte cel puțin 7 zile înaintea zborului.

După intervenția chirurgicală, momentul zborului trebuie stabilit în funcție de evoluție și recomandarea echipei medicale.

După operație pot zbura fără restricții?

Nu imediat. Înaintea zborului trebuie să existe vindecare adecvată și să fie exclus aerul pleural rezidual relevant. Momentul trebuie confirmat de medic. O recomandare găsită online nu poate înlocui evaluarea postoperatorie.

Scufundările pot fi reluate după operație?

Scufundarea cu butelie este o situație diferită de zborul cu avionul, deoarece implică modificări mult mai mari de presiune.

Un pneumotorax sub apă poate avea consecințe severe. Antecedentul de pneumotorax necesită evaluare specializată înaintea unei eventuale reveniri la scufundări, chiar dacă pacientul a fost operat.

Cum poate pacientul reduce riscul de recidivă?

Nu toți factorii pot fi modificați. Dar sunt importante:

  • renunțarea la fumat;
  • evitarea altor produse inhalate care afectează plămânul;
  • respectarea controalelor;
  • respectarea perioadei de recuperare;
  • discutarea zborurilor și scufundărilor cu medicul;
  • evaluarea unei boli pulmonare de fond, dacă există;
  • prezentarea rapidă la medic dacă simptomele reapar.

Este necesar CT periodic pentru a căuta noi bule?

Nu se recomandă efectuarea de CT de rutină pentru fiecare pacient. Ghidurile actuale nu recomandă CT periodic doar pentru că o persoană a avut pneumotorax. Investigația se efectuează atunci când există o indicație clinică: simptome noi, recidivă, suspiciune de boală pulmonară sau necesitatea planificării unei intervenții.

Cum este urmărit pacientul după operație?

Planul diferă în funcție de intervenție și evoluție. Pot fi urmărite:

  • starea inciziilor;
  • respirația;
  • durerea;
  • reexpansiunea pulmonară;
  • eventualele simptome noi;
  • boala pulmonară de fond.

Pacientul primește și recomandări privind activitatea, zborul, fumatul și controlul ulterior.

Când trebuie solicitată evaluare medicală rapidă?

Un pacient care a avut pneumotorax trebuie să solicite evaluare medicală dacă apar din nou:

  • durere toracică bruscă;
  • dificultate de respirație nouă;
  • agravarea rapidă a respirației;
  • amețeală importantă;
  • pierderea stării de conștiență;
  • deteriorarea rapidă a stării generale.

Un antecedent de operație pentru pneumotorax nu exclude posibilitatea unui nou episod.

Tratamentul chirurgical al pneumotoraxului urmărește să reducă semnificativ probabilitatea unui nou episod, prin tratarea leziunilor pulmonare relevante și, atunci când este indicat, printr-o procedură asupra pleurei.

Rezultatul tratamentului depinde și de starea întregului plămân. De aceea, după operație rămân importante renunțarea la fumat, respectarea recomandărilor de recuperare și evaluarea rapidă a simptomelor care ar putea indica o recidivă.

Pentru evaluarea unui pneumotorax recurent sau a riscului de recidivă, programările pentru Chirurgie Toracică Elytis Hospital Iași se pot face la 031 9006 sau cu ajutorul formularului online disponibil pe site.

Întrebări frecvente despre recidiva pneumotoraxului

Pneumotoraxul poate reveni după bulectomie?

Da. Bulectomia reduce riscul, dar alte zone pulmonare pot produce ulterior o nouă pierdere de aer.

Pneumotoraxul poate reveni după pleurodeză?

Da. Pleurodeza reduce probabilitatea recidivei, dar nu oferă protecție absolută.

Pneumotoraxul poate reveni după pleurectomie?

Da. Nicio procedură nu elimină complet posibilitatea unei recidive a pneumotoraxului.

Operația reduce riscul de recidivă a pneumotoraxului?

Da. Chirurgia este una dintre principalele metode utilizate pentru prevenirea recidivei în situațiile în care există indicație.

De ce mai apare pneumotoraxul dacă bula a fost scoasă?

Pneumotoraxul poate reapărea pentru că pot exista alte blebsuri, leziuni microscopice sau noi modificări pulmonare apărute ulterior.

Fumatul crește riscul de recidivă în pneumotorax?

Da. Fumatul este asociat cu o probabilitate mai mare de reapariție a pneumotoraxului.

Renunțarea la fumat ajută la prevenirea pneumotoraxului?

Da. Datele disponibile asociază renunțarea la fumat cu reducerea recidivelor.

Bulele mari cresc riscul de pneumotorax?

Pot fi asociate cu un risc mai mare, dar prezența lor nu permite predicția sigură a unei recidive.

Dacă CT-ul este normal, pot avea din nou pneumotorax?

Da. Aspectul unui CT la un anumit moment dat nu exclude riscul reapariției pneumotoraxului în viitor.

Recidiva poate apărea pe celălalt plămân?

Da. Operația efectuată pe o parte nu protejează plămânul opus.

O recidivă după operație necesită încă o operație?

Nu întotdeauna. Tratamentul depinde de dimensiunea episodului, simptome, cauza probabilă și intervenția efectuată anterior.

Se poate face o a doua operație?

Da, dacă există indicație, deși intervenția anterioară poate face procedura tehnic mai complexă.

Sportul trebuie abandonat definitiv?

Nu în mod obișnuit. Activitatea este reluată progresiv după recuperare, conform recomandărilor medicale.

Pot zbura după ce am avut pneumotorax?

Da, după rezoluția completă și respectarea intervalului recomandat de medic. Nu se zboară cu pneumotorax nerezolvat.

Pot face scufundări după operație?

Este necesară evaluare specializată separată. Antecedentul de pneumotorax are implicații importante pentru scufundarea cu butelie.

Trebuie să fac CT în fiecare an?

Nu există această recomandare generală după pneumotorax.

Ultima revizuire medicală: 

15.10.2026, Dr. Ciprian Sebastian Lovin, medic primar Chirurgie toracică 

Resurse: 

SEO title:

Meta description:

Slug recomandat:

Programează-te la Centrul de Chirurgie Robotică Elytis

Dacă ai nevoie de o intervenție chirurgicală sau dorești o a doua opinie medicală, echipa Elytis îți poate oferi evaluare completă și soluții personalizate.